"Canzone" – 241 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GMGiambattista Marino
Giambattista Marini (sau Marino, după alte surse; n. 18 octombrie 1569, Napoli — d. 25 martie 1625, Napoli), a fost un poet baroc italian, creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca Secentismo. După o tinerețe în care a devenit cunoscut mai ales sub porecla de Canzone de baci, și-a asigurat o stabilitate financiară datorită patronajului lipsit de griji al cardinalului Aldobrandini, pe care l-a acompaniat de la Roma la Ravenna și, mai apoi, la Torino. O ediție cunoscută a poemelor sale, intitulată La Lira (Lira în limba română), a fost publicată la Veneția, în perioada 1602 - 1614. În partea a treia a acestei grupării de poeme, La Lira, în ediția din 1614, Marini publică scrierea sa programatică intitulată Maraviglia, considerată actul de naștere al mișcării artistice marinism, care a devenit ulterior cunoscută sub numele de Secentismo. Giambattista Marini...
4 poezii, 0 proze
PMPietro Metastasio
Pietro Metastasio (1698-1782) (...) Metastasio nu este un mare poet, dar atât melodramele sale, cât și puținele Canțonete pe care le-a scris (...) poartă amprenta unei anumite sobrietăți expresive, derivată dintr-o severă disciplină clasiciă și dintr-o educație stilistică extrem de rafinată, care conferă limbajului său poetic limpezime, simplitate și grație, cu alte cuvinte atributele majore ale artei sale. (...) (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu, Ed. Albatros, Buc., 1980, p. 268)
1 poezii, 0 proze
MSMaurice Scève
Maurice Scève (1501-1564?), représentant le plus illustre de l\'école lyonnaise, est né à Lyon, entre 1500 et 1505, dans une famille bourgeoise qui joue un rôle honorable dans la vie de la cité. Son existence reste mal connue. Il reçoit une solide formation intellectuelle. Peut-être devient-il docteur en droit. Vers 1530, il est en Avignon attaché au vicaire de l\'Archevêque. En 1533, il prend part aux recherches qui tentent de retrouver le tombeau de la mythique Laure, la dame que Pétrarque avait aimée et chantée dans son Canzoniere, morte en Avignon lors de la peste de 1348. Il y découvre un sonnet qu\'il attribue à Pétrarque. Cette trouvaille lui vaut la célébrité, et les félicitations du roi François Ier, lui même grand amateur de poésie pétrarquiste. De retour à Lyon, Scève fréquente les cercles cultivés et connaît les milieux néo-latins où s\'épanouisse le sodalitium lugdunense. En 1535, Scève fait la connaissance d\'Étienne Dolet et lui donne à imprimer son premier ouvrage, La...
6 poezii, 0 proze
VMVincenzo Monti
"...Vincenzo Monti, pe care contemporanii săi l-au socotit drept cel mai ilustru poet al neoclasicismului, e apreciat azi ca un extrem de rafinat și subtil literat, iar opera lui e evaluată în funcție de aportul pe care l-a adus la îmbogățirea limbajului poetic și la crearea unui nou gust, prin felul în care a preluat reînnoind tradiția clasică, prin diversitatea de tonuri, imagini, scheme și formule ale literaturii europene moderne pe care autorul și le-a însușit, transmițându-le unor poeți adevărați, unui Foscolo și chiar și unui Leopardi. Activitatea literară extrem de bogată și variată a lui Monti, care îmbrățișează mai toate genurile literare, de la canțone și sonete până la poeme polemice, politice și encomiastice, fără a neglija nici tratatele teoretice referitoare la limbă, își vădește de la bun început caracteristicile: poezia sa este în mare parte o poezie ocazională, legată de evenimentele vremii (...). Dar observarea atentă, de spectator și nu de părtaș al evenimentelor ce...
1 poezii, 0 proze
GPGiovanni Pascoli
S-a născut la 31 decembrie 1855 la San Mauro di Romagna. Tatăl său moare când poetul are numai 12 ani, iar mama după încă un an. Studiază limbile clasice la Universitatea din Bologna, după care e profesor de latină și greacă mai întâi la diverse licee (Matera, Massa, Livorno) apoi la diverse Universități (Bologna, Pisa și Messina), ca să-i urmeze din 1905 lui Carducci la catedra de literatură italiană de la aceeași Universitate bolognesă. Începând din 1895 se retrage împreună cu o soră a sa (Mariú) la Castelvecchio di Barga (în Garfagnana), unde va scrie o bună parte din operă. Moare la 6 aprilie 1912 la Bologna. Opera: Myricae (1891); Poemetti (1897); Primi poemetti (1904); Nuovi poemetti (1909); Canti di Castelvecchio (1903); Poemi conviviali (1904); Odi e Inni (1906); Poemi italici (1911); Canzoni di Re Enzio (1909); Poemi del Risorgimento (1913). A scris poezii în limba latină (Carmen) pentru care a primit mai multe medalii de aur din partea Academiei din Amsterdam, organizatoare...
1 poezii, 0 proze
Canzonero andaluz
de ion untaru
Zborurile retezate Muguri aripile dau Cine știe dacă, sau Vor mai prinde viață toate Orice pas e un totem Și misterul își desface Rozele sub carapace, Cupele din care bem Nu mă știu, nu mă cunosc...
Canzoneta
de Nicolae Davidescu
Sânii tăi sunt porumbei Ațipiți cu capu-n ei, Și-a lor suprafață albă Puf e cu miros de nalbă. Sânii tăi de-argint sunt doi Mici și jucăuși pisoi Pe covorul de petale Calde ale cărnii tale. Sânii...
\"est modus in rebus\"
de Adrian Firica
- Tu conosci la canzone Serafino? - Probabil! Lasă-mă s-ascult. - Ascultă: \"Vă mulțumesc pentru atenție (aplauzeeeeeeeeee!); Există o măsură în toate \"est modus in rebus\", spuneau vechii...
Privind ochișorii iubitei
de Heinrich Heine
Privind ochișorii iubitei, focoșii, Compun excelente canzone. Pe arcuirea guriței ei roșii, Fac cele mai bune terține. Cântând obrăjorii iubitei, frumoșii, Fac cele mai splendide stanțe. O inimă dacă...
Gioachino Rossini
de Cristian Petru Balan
În Pesaro, pe țărm Adriatic s-a născut Rossini Gioachino, copil al armoniei, Cu tată trompetist; iar mama l-a crescut Cântându-i canzonete ca trilul ciocârliei. În mjloc de orchestre de mic mereu a...
\"Împărăția cu trăznăi\" în direct din \"Big Mamou\"
de Irina Iacovescu
Tabiribum, tabiribam! S-au deschis a doua oară porțile \"Împărăției\" și am reușit să aflu câteva din \"secretele\" ei. \"Toți suntem un pic nebuni\", după cum spunea cineva, deci acest ținut s-ar...
Epigrame cazone
de Gârda Petru Ioan
Regulă militară Recent a părăsit armata Un general înalt ca bradul, Că nu-i funcționa prostata... Iar funcția doboară gradul. La zi în armata română Ne concentrăm pe recrutat, Atât „urban” cât și...
Neajunsuri cazone
de Goea Maria Daniela
Soția de maior, mirată, Gândea: \"O fi de la carâmb? Deși l-am dus - și nu o dată - La ortoped, el calcă strâmb!\"
Epigrame cazone Sibiu
de nicolae bunduri
Epigrame cazone Sibiu 2009 MAJURUL, VENIT DIN APLICAÞIE Când și-a surprins nevasta-n pat C-un căpitan, îndrăgostiți, Rosti majurul :”-Să trăiți!”... Și ei atât au așteptat. PARADÃ AVIATICÃ Ca la...
Parodii cazone
de Gârda Petru Ioan
Copii de trupă La un semn, o santinelă se ridică pe un soclu Și scrutează-mprejurimea prin lentilă de binoclu; Vede clar: o matracucă și-o mulțime de copii Vin de-ntunecă-orizontul la Sibiu, în...
Epigrame cazone
de nicolae bunduri
Epigrame cazone „Modernizarea\" armatei Noi vom avea succes etern Și numai rezultate mari, Cu „tunurile” din Guvern Și „bombele” din Ferentari ! Pe litoral Admirăm cu mare zel Pensiunea din...
Epigrame cazone
de Ion Diviza
Centura Cureaua soldățească-n anii grei, Când ești luat din scurt, militărește, E ca fidelitatea la femei: Din zi în zi, ea tot mai mult slăbește. Epoleții Ei, uniformei conferind prestanță,...
fluier de zădărnicie
de MIRELA DAVIDOIU
ce frumos mă mințeai când ieșeam din cantone fantome desculțe printre ruine și jucam la ruleta rusească destine acum aici doar vântul închide vântul deschide pe unduitoare cărări caii verzi intră...
Șarpele de aramă (XI)
de Sorin Coadă
În tren: politică și discuții cazone la cea mai ieftină sticlă de tărie și somnul drumului dilatându-se pe măsură ce ținta călătoriei se apropia. Compartimentele se transformară într-un strâmt ring...
Somnambulul
de Paul Gorban
Somnambulul Obișnuia să cânte în somn Ca să nu-și uite canțoneta, Obișnuia să picteze în somn Ca să-și tălmăcească visul, Obișnuia să plângă în somn Ca să-și stropească grădina, Obișnuia să se plimbe...