"CRUZANDO EL LABERINTO" – 2894 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
CCConcha Mendez Cuesta
Concepción Méndez Cuesta (Madrid, 27 de julio 1898 - México, diciembre 1986), poeta española de la Generación del 27. Se educó en un colegio francés cuya influencia se observó en sus primeros versos. Concha fue una joven arriscada, campeona de natación y gimnasta, al igual que su muy machista primer novio, Luis Buñuel, al que conoció veraneando en San Sebastián, con 19 años. Durante cinco años serán novios, hasta que ella se hartó del insufrible carácter de él. Fue en efecto una joven muy liberal, que se marchó de casa a la aventura cruzando océanos sólo por el placer de conocer mundo y cambiar de aires (en 1919 viajó a Londres, Buenos Aires y Montevideo en 1929), y en eso su carácter era similar al de su amiga de correrías, la pintora Maruja Mallo, de la que sólo se han destacado sus barrabasadas juveniles y sus amoríos con Miguel Hernández, entre otros famosos de la época. Durante la Guerra Civil colabora con distintos poemas en Hora de España y residió en Inglaterra, Francia y...
0 poezii, 0 proze
JJJuan de Jáuregui
Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...
1 poezii, 0 proze
BIBogdan Ioda
”Cuando Cristo dijo aquello de más pronto pasará un camello por el ojo de una aguja que un rico en el reino de los cielos, no negó que los ricos podían ir a los cielos, sino que era más fácil que pasara el camello”.
5 poezii, 0 proze
Juan de Yepes (San Juan de la Cruz)
Su verdadero nombre era Juan de Yepes y nació el 24 de junio de 1542 en Fontiveros, pequeño pueblo abulense perteneciente a Castilla y León, una comunidad autónoma de España. Murió su padre cuando Juan tenía seis años; a los nueve años, se trasladó con su madre al abulense pueblo de Medina del Campo, en donde a los 17 años, ingresa en un colegio de jesuitas para estudiar humanidades. El año 1563 toma los hábitos de la orden religiosa Carmelita, adoptando el nuevo nombre de fray Juan de san Matías; al año siguiente se traslada a Salamanca para cursar estudios de teología en su célebre universidad. En el año 1567 es ordenado sacerdote, y adopta el nuevo y definitivo nombre de Juan de la Cruz. Su ilustre paisana de Ávila, Teresa de Jesús, trabó gran amistad con él y le integró en el movimiento de la reforma carmelita que ella había iniciado. En 1568 Juan de la Cruz fundó el primer convento de Carmelitas Descalzos, los cuales practicaban a ultranza la contemplación y la austeridad. Unos...
0 poezii, 0 proze
FGFélix Grande
Félix Grande (Mérida, 4 de febrero 1937) poeta, flamencólogo y crítico español. Se le considera uno de los grandes renovadores de la poesía española de los años sesenta. Aunque nació en Mérida, Badajoz, vivió su infancia y juventud en Tomelloso (Ciudad Real), donde su abuelo era cabrero. Hijo de un guardia de asalto, era guitarrista flamenco cuando, según ha contado él mismo, decidió cambiar ese instrumento por la literatura, que en su pluma posee mucha relación con la música. En Tomelloso fue jornalero y descubrió el amor. Su obra evolucionó desde la inspiración machadiana y el compromiso social de Las piedras a una reflexión sobre el lenguaje y el erotismo. Premio Adonais en 1963 por Las piedras. Otras obras del autor son Música amenazada (1966), el libro de relatos Fábulas, visión crítica del mundo actual (1991) y el ensayo Apuntes para una poesía española de posguerra (1970). Está casado con la poeta Francisca Aguirre con la que ha tenido una hija, también poeta, Guadalupe Grande....
1 poezii, 0 proze
Cristina
2 poezii, 0 proze
ILIoana L.
Nu stiu nimic despre nimic, incerc sa prind mereu din zbor crezand ca totul e usor Ma'nec la mal,izbit de val La mine totu'i in zadar ...
11 poezii, 0 proze
Popescu George
iată urma de lup, e adâncă. mai jos, un om a murit în gând, un altul a început să se lingă din vârful unui copac, crezând că e lup. lupul cu coama răsucită, purtând între măsele iluzia din trupul omului răstignit pe pământ.
14 poezii, 0 proze
CACarlos Drummond de Andrade
Born October 31, 1902(1902-10-31) Itabira, Minas Gerais, Brazil Died August 17, 1987 (aged 84) Rio de Janeiro Occupation Poet Nationality Brazilian Literary movement Modernism Carlos Drummond de Andrade (October 31, 1902 - August 17, 1987) was perhaps the most influential Brazilian poet of the 20th century. He has become something of a national poet; his poem "Cançăo Amiga" ("Friendly Song") was printed on the 50 cruzados note. Drummond was born in Itabira, a mining village in Minas Gerais in southeastern Brazil. His parents were farmers of Portuguese ancestry (and remote Scottish ancestry). He went to a school of pharmacy in Belo Horizonte, but never worked as a pharmacist after graduation. He worked in government service for most of his life, eventually becoming director of history for the National Historical and Artistic Heritage Service of Brazil. Though his earliest poems are formal and satirical, Drummond quickly adopted the new forms of Brazilian modernism that were evolving in...
69 poezii, 0 proze
Pentru man
de Andreea Chilut
Mă plimb prin labirinturi înghețate de gesturi, gesturi sinchisite și tremurate în firea lor. Mă chinuie o singura ieșire, cer o suflare tăioasă, să-mi plăsmuie câmpul, dar nu vine, în schimb mă...
Lecția de șah
de Daniel Aurelian Rădulescu
Încerc să sparg din capete pătrate Se crezând fiecare-n rol C-o demnitate Peste-un spațiu gol... Titulatură parcă de-o antichitate De sacrificii Cu mișcări deja prestabilite, Fără artificii;...
Devvía și androginomelopeea Akrimei
de Dragoș Vișan
I se aplecase. Nu mai ținea mâna acolo unde credea că mai este. Își puse pe umeri geaca de piele și își aprinse Kent 8-ul lung. Apunea soarele. Se chirci pe-o piatră, la rădăcina unui carpen bătrân,...
Imperiul Fanteziei
de Radu Lupu
Cu toții ne punem o seamă de întrebări ale căror răspunsuri tot în noi le căutăm,fiind singurii apți să ni le dăm.Cine suntem? Ce vrem de la viață,de la cei ce ne înconjoară și mai ales,de la noi...
Borges și spațiul francofon
de Maria Pilchin
Ideea frontierelor și a națiunilor mi se pare absurdă. Jorge Luis Borges Osvaldo Ferrari – poet și amic al scriitorului aprecia felul lui cosmopolit de a vedea lumea: il aimait l\'idée que chacun de...
insemnari din inconstient
de Petrehus Zorovavel
A fi sau a nu fi Călător între două paranteze algebrice, am căzut dintre stele. Hățurile unui univers oglindit în irişii tăi aritmici mi-au cerut iertare. Do, fa...
Banii care aduc fericirea
de ion untaru
Banii care aduc fericirea Într-o seară de vară, după o zi ceva mai extenuantă de lucru în bibliotecă, m-am simțit obosit, am pus capul pe birou, să închid măcar ochii câteva clipe și am ațipit. Mi-am...
Banii care aduc fericirea
de ion untaru
Într-o seară de vară, după o zi ceva mai extenuantă de lucru în bibliotecă, m-am simțit obosit, am pus capul pe birou, să închid măcar ochii câteva clipe și am ațipit. Mi-am dat seama repede că sunt...
la camera de gardă (2)
de Petru Teodor
Hei, mi-aș dori cel mai mult să nu mai doresc, să fiu ceea ce trebuie să fiu, să fiu cuțitul Domnului și pâinea Domnului și foamea Domnului... Dar asta nu se poate! Și totuși totul se poate pe lumea...
Eu sau...
de Anton Mihaela
E liniște. În intimitatea atât de apăsătoare uneori, îmi pierd orele numărând , absurd, câte cifre se află de la unu la o sută și ajung prin a-mi reproșa că nu sunt destul de bun pentru această...
„Scriitorii români scriu mereu, dar ei
de Sitar-Taut Daniela-Monica
Volumul lui Alexandru Buican, Polemici. Jurnal de exil (1981-1991.) Culegere de articole din revistele Acțiunea Românească și Polemici din New York, apărut în acest an, la Editura Risoprint din...