"Cărțile mele mai liniștesc spaima de OZN-uri" – 6272 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
CZCristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
MSMarian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
Diana J.
Am terminat Facultatea de Litere din Oradea in 2002. Imi place sa scriu, iar cartile mele preferate sunt Lolita - Nabokov, De veghe in lanul de secara - J.D. Salinger, precum si Veronika se hotaraste sa moara - P. Coelho.
3 poezii, 0 proze
Ana Popescu
Nascuta in anul 1988,orasul Comanesti,judetul Bacau. Am frecventat cursurile cenaclului literar "Mugurii" o perioada scurta de timp...aproximativ 2 ani,pe perioada scolii generale reusind sa castig si cateva premii. In prezent urmez cursurile Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Printre pasiunile mele se numara muzica si cuvintele,ador sa citesc ceva bun,ma incarca cu energie. Una din cartile mele preferate este "Dama cu camelii" de Alexandru Dumas fiul.
4 poezii, 0 proze
LGLaciu Georgiana-Andreea
Sunt un Rac apărut pe lume într-o dimineață de iulie,în vara anului 1990. Marile mele pasiuni sunt: muzica scrisul animalele desenul în creion limba engleză fotografia plimbările în natură fie pe jos,fie cu bicicleta cărțile filmele bune serialele polițiste și despre supranatural cafeaua radio Guerrilla South Park gătitul ezoterismul (ordinea nu este importantă,toate fiind pe primul loc în inima mea) Dacă ai poate pasiuni comune,vrei să mă critici sau vrei să discutăm,mă găsești astfel: id messenger: andreealaciu email: andreealaciu@yahoo.com Vă voi răspunde,indiferent de motivul pentru care sunt contactată!
1 poezii, 0 proze
Cecilia Badea
Data nasterii: 22 octombrie 1946. Sunt cadru didactic universitar. Cartile ocupa un important loc in viata mea, alaturi de muzica clasica, pop, jazz si rock; in acelasi timp sunt o pasionata dansatoare si o sportiva. Preferintele mele literare sunt foarte diverse: clasicii literaturii universale, istoria civilizatiilor, biografiile. Compozitorii preferati: Beethoven, Verdi, Enescu, Mozart, Vivaldi, Grieg, Prokofiev, Ceaikovski, Chopin, Gershwin, Rahmaninov, Wagner, Richard Strauss, Bach....... Sunt mereu indragostita, visatoare, vreau sa vad lumea. Am multi prieteni pe net; unii imi trimit poeme selectate sau personale. Am simtul umorului foarte dezvoltat. E suficient??????????
2 poezii, 0 proze
Catalin Pop
Trei randuri despre mine... sa vedem daca ma incadrez. Am 18 ani, sunt un visator singuratic, muzica si cartile sunt cele doua jumatati ale vietii mele. Scriu in engleza si in romana. Nu prea bine, dar aspiratiile sunt inalte, va asigur :D
2 poezii, 0 proze
TATomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
MLMarius Lazarescu
Nu am citit decât cărțile pe care le-am mințit, nu am scris decât poemele pe care le-am înșelat. Nu am iubit decât femeile care m-au ucis pe-ndelete, nu am sădit decât copilul care m-a primit în el.
76 poezii, 0 proze
Cărțile mele mai liniștesc spaima de OZN-uri
de Gabriel Dragnea
Anul III, Nr. 759, Marți 23 septembrie 2003, ziarul INDEPENDENT „Cărțile mele mai liniștesc spaima de OZN-uri” interviu cu Ion Hobana Cunoscut autor de articole și cărți SF, Ion Hobana este și un...
Jurnal definitiv. Despărțirea de Dmitri
de Dmitri Miticov
1. Concediu Sunt un om serios și singur într-o mașină neagră, pe autostradă. Pe bancheta din dreapta stă manuscrisul – 64 de pagini A4, prinse într-un dosar cu șină. În spate am rucsacul și din cînd...
Rugăciuni monstruoase
de Andrei Albu
.1. Deschizând ferestrele ochilor am zărit pentru întâia oară acest oraș nemărginit al umbrelor, în mijlocul căruia acele făpturi și-au construit monstruosul monument ce azi îl numim dragoste! .2. În...
Jurnalul unui destin
de Monica Elena Stan
Scria cuprinsă de o liniște profundă. Cu o sete nebună; cu fiecare rând, cu fiecare pagină era mai fericită. Pierduse complet noțiunea timpului. Când se opri din scris – să bea o gură de apă –...
Casa din lacrimă
de Liviu Comșia
Un grec înțelept din vechime, privind zbaterea din juru-i, a aflat că viața este o continuă alergare către moarte. Poetul a auzit și i-a plăcut și de atunci, într-un fel sau altul, a început să...
Adeb
de Veronica Niculescu
... “Cei care își iau un animal trebuie să pornească la drum cu gândul că el va muri înaintea noastră. Nu știai asta? Atunci avem dreptul să ne plângem?”, șoptește cu un aer misterios Oana,...
Confesiuni de artrist
de serban georgescu
Aici și acum, în fața mâinilor mele, se naște un bătrân. Nu plânge, nu urlă, nu tremură, nimeni nu-l ia în brațe să-l liniștească. Pentru a se naște, el a ucis un copil, apoi un adolescent, apoi un...
O viață soră cu moartea
de serban georgescu
Stăm ca polițiștii la poarta lui Dincă și ne holbăm peste gard cum e măcelărit Bunul Simț în timp ce ne pierdem în discuții interminabile, preocupați exclusiv de a stabili care dintre noi e mai...
automatisme
de Daniela Luminita Teleoaca
ne dăm întâlnire pe aleea ne(po)topită de soare deși e mijlocul verii tu în cămașa albă din bumbac creponat (neșifonabilă chiar dacă mă strângi mai tare la piept) eu în bluza verde din pânză topită...
Așa am cunoscut-o pe Oana Pellea...
de Marian Stan
Nu este vizită pe care s-o fac în Romania să nu iau toate librariile la rând. Sunt curios să văd ce-a mai apărut, ce se mai citește, ce s-a mai tradus, dar mai ales câți dintre cei pe care i-am...