"Cât de îndelung" – 20256 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAna Maria Damoc
Născută: întrun sat reședință de comună a jud. Iași, școală absolvită:prea puțină pentru a ma crede om de litere.........doar școala primară. 8 clase adică....nu că nu aș fi vrut mai multă invățătură dar mai mult nu s-a putut(nu vreau sa spun de ce) Publicații:Ziarul local Viitorul- dacă se pune în calcul și la fel în revista Împreună- o revistă pentru persoane cu dizabilități(scurte articole și poezii) Planuri de viitor:să obțin cât de cât aprecierea pe www.poezie.ro și să demonstrez că pot oferi mult mai mult decat și-au inchipuit unii...... Gânduri după care mă ghidez: Sunt cu atât mai optimistă cu cât viața mă încearcă mai mult...Caut înțelesuri chiar și-n cel mai infim fir de nisip,dar rămân atâtea intrebări fara raspuns...De va fi o viață lungă îndelung voi cauta viața și sensul ei(în oricare parte o fi el) Viața merge înainte...indiferent că o voi face târâș ori grabiș, dar o voi face și eu! Fiind mereu aceeași!
1 poezii, 0 proze
Mazen Rifai
Mazen Rifai s-a născut pe data de 16 aprilie 1963 în orașul sirian Alep într-o familie cu o îndelungată tradiție cărturărească. În 1984 a absolvit Facultatea de Agronomie din cadrul Universității din Alep. În prezent este corespondent al agenției de știri Ana News, al revistei Al-Nahda (Renașterea) din Kuweit și redactor-șef al site-ului www.ana-news.ro. În anul 2008, a fondat, împreună cu un grup de intelectuali arabi și români, Clubul Româno-Arab de Presă și Cultură, instituție ce promovează dialogul intercultural. După stabilirea în România, la București, își continuă, atât în arabă, cât și în română, o prodigioasă activitate literară și publicistică începută încă din vremea studenției în Siria. În limba română a debutat cu nuvela O zi de lucru publicată în revista Adevărul literar și artistic în 2007. Volumul său bilingv Frânturi de visuri spulberate (ar.: بقايا أحلام ممزقة), un succes literar al anului 2008, este o meditație amară asupra dezrădacinării, a identităților...
16 poezii, 0 proze
Octav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
anna nim
cat de mic trebuie sa fii ca sa ti se implineasca prima dorinta? [agonnia2004@yahoo.com][agonnia2004@yahoo.com]
16 poezii, 0 proze
Buzoiu Flavia
Am abea 20 ani...cat de interesanta sa fi fost viata mea pana acum...visez si scriu....citesc si visez...ador marea, cerul...si pe el...
14 poezii, 0 proze
someone
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!
2 poezii, 0 proze
Manta Paul-Adrian
la inceput de drum si orice ajutor este bine venit orice fel de critica cat de acida ar fi: ce nu ma omoara nu poate decat sa ma intareasca
12 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
Cismaru Alexandra
Am aproape 17 ani si cred ca viata e pe cat de frumoasa pe atat de grea
1 poezii, 0 proze
Munca Sabin-Gabriel
Când Iubești Trebuie Să Fii Îndeajuns De Egoist Încât Să Îti Dai Seama Cât De Mult Ții La Celălalt...
1 poezii, 0 proze
Cât de îndelung
de Andrea Zanzotto
Cât de îndelung printre grâul și vântul din acele mansarde mai înalte, mai largi decât cerul, cât de îndelung v-am părăsit scrieri ale mele, riscurile mele veștejite. Cu îngerul și cu himera cu...
„(Ne)fârtăția”
de Daniela Luminita Teleoaca
Te apropiaseși de mine. Nu îndrăzneam să gândim mai departe: un oblon, un „ceva” se punea. Timpul era probabil dușmanul comun number one. 5 ani 3 luni cinșpe zile.... De-ai fi putut mișca într-un fel...
Nevestele morților...
de Alexandru Loredana
Povestirea ce urmează, despre ale cărei întâmplări simple, cotidiene s-ar putea spune că nu merită să fie relatate după trecerea unui timp atât de îndelungat, a stârnit un oarecare interes acum vreo...
Frabato magicianul
de Franz Bardon
PREFAÞA Nimeni nu poate să facă loc în propria sa inimă și viață, ca șuvoiul binecu-vântării lui Dumnezeu să curgă spre alții, fără să primească în ei înșiși o bogată răsplată. Franz Bardon a avut...
Ape de calcar, țărmuri de glicerină
de marin badea
Ești un fel de rotiță dintr-un angrenaj necunoscut, pe deplin străin, total lipsit de afect, de rațiune, nu-i aparții, pusă acolo cu forța, împortiva propriei voințe, fără nici un fel de posibilitate...
Ape de calcar, țărmuri de glicerină
de marin badea
Ești un fel de rotiță dintr-un angrenaj necunoscut, pe deplin străin, total lipsit de afect, de rațiune, nu-i aparții, pusă acolo cu forța, împotriva propriei voințe, fără nici un fel de posibilitate...
De brevitate vitae (Despre viața scurtă)
de Lucius Annaeus Seneca
Nu avem la îndemână puțin timp, ci pierdem foarte mult timp! Viața este destul de lungă și ne-a fost dată din belșug pentru înfăptuirea celor mai înalte lucruri, cu condiția să știm să ne-o chibzuim....
Când sufletul își închide porțile
de Iris Cruceru
Într-o senină zi de primăvară îndelung așteptată, cînd speranța trezită mijește în zori și te face să-ți lași visele să alerge înaintea vremii, uitându-ți vârsta, n-am avut de lucru și m-am încumetat...
Bunica
de Tala Iulia Andreea
Atâtea riduri trase de timp îndelungat și ani deacurmezisul tot atâtea povești are bunica cu năframa trasă pe urechi cu părul nins împletit că spicul de niște mâini aspre și muncite pe câmp de obicei...
injectabil
de Daniela Luminita Teleoaca
nu avea timpul timp de smiorcăielile noastre şi cât de mute trebuie să fi fost ţipetele cât de invizibile zdrenţele de mucoşi o fâşie din noi se desprinsese asemenea unei falii urmându-şi rătăcirea...
