"Când el nu mai are margini" – 20733 rezultate
0.04 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
ABAndrea Bede
Sunt un copil în creștere. Biografia mea începe acum 17 ani, dar nu conține nimic relevant pentru o antologie, mai ales pentru că textele mele nu vor ajunge acolo. Sunt un copil anormal într-o școală cu mulți copii normali cu părinți normali, profesori normali și tot ce poate fi mai normal într-un oraș normal dintr-o regiune anormală a unei țări normale din Europa. Sunt voluntar și sunt mândră când pot spune că am organizat ceva pentru cei din jur din propriile forțe și cu ajutorul celorlalți voluntari. Iar ce fac eu nu e perceput ca "normal" de persoanele din anturajul meu (de care voi scăpa în curând). Tot ce am zis aici are un singur scop: să demnonstreze faptul că disprețuiesc cuvântul "normal" și tot ce implică el. Și faptul că o carieră strălucită mă așteaptă.
1 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
COcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
LTLeonard Tuchilatu
"Despre feciorul meu, poetul Leonard Tuchilatu, se stie mai putin, pentru ca s–a stins de tanar. A scris si el, dar nu a mai dovedit sa scrie totul, murind, fiind rapus de o boala grea." (Nadeja Tuchilatu, mama poetului) A fost fratele poetei Leonida Lari "... Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Am fost prieteni, deși nu am mers cu el la vânătoare de lei și nici nu l-am biruit împreuna pe Humbaba. L-am cunoscut când s-a întors din Armata Sovietica, unde se și imbolnavise grav. Am discutat mult cu el despre poezie si barbație. Susținea că arta poetica este cea mai bărbată din toate manifestările omenești și tocmai de aceea poetul trebuie să decimeze necruțător formele (rimele), ritmurile, armoniile, influențele și metaforele prea frumoase. Am discutat mult cu el despre poeții moderni și poeții clasici. Hotărâse ca poezia este destinul lui dupa ce l-a citit pe Eminescu. Eminescu, spunea Leonard Tuchilatu, este torentul care înaltă...
3 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
GPgiovanna paraschiv
m-am nascut in Romania,in Bacau..la varsta de 17 ani m-am mutat cu parintii mei in Israel..intotdeauna am avut o pasiune pentru arta..sa desenez..sa pictez ..sa compun... imi plac limbile straine,deocamdata stiu engleza,ebraica si italiana.. imi place sa invat..sa cunosc..sa stiu idolul meu este Michelangelo...el si-a trait viata si si-a dedicat-o artei.. vreau ca in urma mea cand nu am sa mai fiu sa ramana ceva...ceva care sa dovedeasca existenta mea pe pamant..
2 poezii, 0 proze
MMMares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
Când el nu mai are margini
de Carmen Sorescu
sunt un acid corosiv de câte ori uiți ușa deschisă îți privesc inima și văd numai cratere cenușii fumegând pe alocuri răspunsurile care nu ai apucat să mi le dai niciodată aș vrea să-ți dăruiesc 1000...
Acasă
de Oana Izbașa
Patul tău e atât de mare uneori încât am impresia că tot trecutul meu dansează chiar acolo, între noi. E frig la tine-n pat, un frig care nu te ia de la picioare, nas sau urechi, ci de undeva din...
culture pub
de Adrian Firica
- prima parte* - Începutul nu are margini, fiind el însuºi margine. La timpul ºi momentul nepotrivite lupta anticorupþie începe În istoria noastrã recentã, pânã prin anii \'90, nu am întâlnit...
Magicianul care Uitase să Moară
de Plesca Adriana Doina
Într-o lume ascunsă între vis și realitate, acolo unde cerul nu are margini și pământul nu cunoaște hotare, trăia un bărbat care nu îmbătrânea niciodată. Nu pentru că timpul nu l-ar fi atins, ci...
Spre Necunoscut Capitolul X
de nicolae tomescu
- Nu sunt liniștită de loc, bărbate. Sunt tot cu gândul la Zaharie. L-ai dus la omul acela, de departe, să-i păzească oile. Dacă acel om, pe care noi nu l-am cunoscut nicicând, îi un om rău și se...
...vorbind la pereti IV...legenda copacului Seqvoia.
de Dinu Nicu
De vorbă cu ei... fiecare spune ceva iar eu stau și îi ascult nu zic nimic, iar eu nu am ce vorbi cu ei, mă gândesc la tot ce a fost sau la ce ar fi putut să fie. Aceleași probleme le au…dragostea și...
Codrin - II -
de Emil Iliescu
Fusese iarnă lungă și hămesită de nămeți. Ilarie era ca un lup prins într-o capcană, din care știa că nu va ieși, decât atunci când firul de iarbă va despica iar lumina. Cutreiera pădurea și doinea...
oameni de hartie
de Mihai T. Ioan
OAMENI DE HARTIE Motto: Poate că era un nor Poate piatră era Altcineva Mă-nvățase să zbor OAMENI DE HÂRTIE Trăiesc pervers Într-o lume fără margini Pe care de-abia acum o creez În prima zi am făcut...
Somnul
de cornel marginean
A dormi de osteneala sau a dormi de odihna, caci si cei ce nu ostenesc ajung sa doarma, sunt nu doar doua stari ci si doua idei diferite. Somnul cel de astazi, cel al opririi dupa munca, nu permite...