"Când cerul se ascunde" – 20734 rezultate
0.02 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
AAana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
TATinc Anca
04.04.1986. Copil fiind, isi petrecea verile citind in balconul cu vita-de-vie de la etajul unu al unei vile. Locuia cu bunicii si frunzarea carti din biblioteca voluminoasa. A gustat din poezia lui Bacovia si i-a placut atat de mult incat l-a devorat rapid. Setea de frumos a impins-o spre Blaga, Stanescu si Minulescu, iar apoi, catre proze alambicate si cu miez. Acum nu mai scrie. Cele 5 fasii de senin s-au inchis intr-un cerc perfect. Cand lucrurile se separa si devin simple, inspiratia se evapora si lasa loc pragmatismului. Cerul nu mai e locul ideal pentru visare, e doar un spatiu infinit, taiat pe la colturi uneori de zburatori si de avioanele lor minunate.
29 poezii, 0 proze
SNStăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
MJMéliusz József
Méliusz József (n.12 ianuarie 1909, Timișoara - d. 1 decembrie 1995, București) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară din România, membru corespondent al Academiei Române, din anul 1974. A urmat studii la Timișoara, Cluj, Budapesta, Zürich. Pe când era la Paris, regimul lui Horthy a cerut extrădarea lui. Opera Lirica sa avea tonalități baladești, cu accente expresioniste, (Cât cuprind cu ochii, Arena). Lupii (1931) Moștenirea lui Ben Hepburn (1933) Înainte de furtună (1936) În furtună (1939) Parisul învolburat, speranța noastră Cântec despre anul 1437, Cronică în versuri (1945, iar traducerea în românește, în 1957) (Se evocă vremea răscoalei de la Bobâlna, din anul 1437) Soartă și simbol (1949) Împreună cu lumea (1957) (Cuprinde versuri scrise în perioada 1931 - 1956) Cât cuprind cu ochii (1960) Arena (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor Vânt de Octombrie (1957) (Publicistică) File de jurnal (1962) (Publicistică) Hai să jucăm teatru (1957), (Comedie tradusă și în...
1 poezii, 0 proze
AFAulus Persius Flaccus
Viata lui Aulus Persius Flaccus ne este relativ bine cunoscuta, datorita lui Valerius Probus, care a alcatuit o biografie a acestui poet. Persius s-a nascut la 4 decembrie 34 d.C, in vechiul oras etrusc Volaterrae, intr-o importanta si instarita familie de cavaleri, care avea legaturi de rudenie si de prietenie cu marile familii romane, indeosebi cu cea a Arriei, sotia celebrului senator stoic Paetus Thrasea. Ramas orfan de tata la varsta de sase ani, Persius a fost adus la Roma, cand avea doisprezece ani. in Capitala, Persius si-a facut studiile in preajma unor profesori celebri, printre care se numarau Remmius Palaemon si Annaeus Cornutus. El a frecventat pana la moarte cenaclul lui Cornutus, dar a aderat si la cercul cultural-politic al lui Thrasea. S-a imprietenit cu Caesius Bassus si Lucan, insa a manifestat rezerve fata de Seneca. Dupa o foarte scurta tinerete, traita sobru, in congruenta cu cele mai austere norme stoice, s-a stins din viata la 24 noiembrie 62 d.C, rapus de o...
1 poezii, 0 proze
ELEmil Loteanu
Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocușna din raionul Ocnița. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada...
0 poezii, 0 proze
BABella Ahmadulina
Bella (Izabella) Ahatovna Ahmadulina (în rusă: Белла Ахатовна Ахмаду́лина) (n. 10 aprilie 1937, Moscova) este poetă rusă. Poetul Iosif Brodski o consideră cel mai mare poet rus în viață. Unica fiică a unui tată de origine tătară și a unei mame italo-rusoaice, Bella Ahmadulina și-a început cariera literară încă de când era elevă prin colaborarea la ziarul "Metrostroevets", perioadă în care și-a dezvoltat talentul liric participând la cercul organizat de poetul Evgheni Vinokurov. În 1960 este absolventă a Institutului de Literatură "Maksim Gorki". În 1954 se căsătorește cu poetul Evgheni Evtușenko, iar în 1960 cu scriitorul Iuri Naghibin. Al treilea soț, cel actual, este artistul Boris Messerer. Opera 1962: Strune ("Струна"); 1963: Genealogia mea 1968: Febră ("Озноб") 1969: Ore de...
1 poezii, 0 proze
Când cerul se ascunde
de Virgil Teodorescu
Când cerul se ascunde în ochii tăi și nu-i Nici noapte nici lumină de zi, ci violete Dreptunghiuri de velur ca un erete Care-a scăpat din ghiare prada lui, Când părul tău e cerul întors într-o...
De ce?
de Cezar C. Viziniuck
De ce-mi mai vii acum când neputința mă doboară Și-n ochii mei se-ascunde o-ntreagă mare-n furtună? Când iubirea mi se zbate in sufletu-mi nebună? De ce-mi mai vii, te întreb, prezența ta mă omoară....
când pe cer se șterg stele
de adriana barceanu
Îl vedeam plimbându-se pe aleile parcului. Castanii erau deja înfloriți, vântul de mai scutura picături de ploaie. Pierdut între două existențe și între oameni repeta același refren. Obsesiv uneori,...
când...
de Macovei Costel
când dragostea să țesem din lumină conduri pentru prințese din coame de-întuneric să împletim sumane și-n așternut de frunze să lăsăm gura-n pârga te dezbrac de cuvinte mă dezbraci de-înțelesuri ca...
Cand ingerii plang
de Florina Petre
Se insera usor si soarele se ascundea incet, dupa copacii din padure lasand in urma lui cerul pictat in zeci de nuante. Trecusera deja trei zile de cand Ana si colegii ei erau in tabara la munte......
Femeia, eterna
de pop romeo
Atunci cand cerul zambi, te-ai ivit cu gradinile tale de ingeri, farmec leganat in noptile repezi, tu, doar tu stii culoarea lacrimei ce se-ascunde in coltul de timp ce ne naste visele, doar tu stii...
Cantec albastru
de Doru Alexandru
Am adormit norii, cerul se-ascunde în haul încrustat cu stele parfum de buze, sărutându-mi ochii, mă imbie să-ți vin alaturi Bună seara, iubito! Somnoroși, între mine și tine, în aerul ce ne-a...
Fântână
de Nincu Mircea
Faptul că săpăm fântâni în anii când cerul Inundă pământul cu ape este asemenea Zilei în care Domnul a creat omul. Acel atunci când totul era pregătit din efluvii Iar Dumnezeu a zidit pe om și i-a...
Fără titlu
de anonimul necunoscut
Uneori lumea o ia razna cu totul Se ascunde și se pierde în noroi, Dar soarele va fi mereu pe cer Cât timp suntem amândoi. Pesimist convins, tu vezi Cum lumea se dărâmă, se topește Și nu vrei să...