"București, octombrie 1916" – 11792 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
sacrificiul_mirarii
ed “Pro Transilvania”, martie 2001, București
de Luminita Suse
geometrii_singulare
ed “Pro Transilvania”, sep 2003, București
de Luminita Suse
Pia Arapu-Pillat
Pia Arapu a fost pseudonimul Piei Pillat Edwards, fiica poetului Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat-Brateș. Născută 18 octombrie 1916, București. Pia a avut un destin presărat de iubiri tulburătoare, descrise în pagini memorabile. În 1934, ea s-a măritat cu aviatorul Ilie Arapu, dar curând, ea a făcut cunoștință cu prietenul acestuia, Mihai Fărcășanu, de care s-a îndrăgostit. În 1936, s-a despărțit de Ilie Arapu pentru a locui împreună cu Mihai, gest dezaprobat de familiile Brătianu și Pillat, care au renegat-o. În 1938, după ce legătura cu Mihai Fărcășanu s-a oficializat prin căsătorie, Pia a fost reprimită în familie. În 1955, i-a intentat divorț lui Mihai Fărcășanu, care o înșelase cu văduva ambasadorului SUA în România, Mott Gunther. Pia s-a recăsătorit ulterior cu medicul englez Antony Edwards, stabilindu-se în Anglia, mai întâi în orașul Birmingham, iar apoi în Wales. Din lungul ei exil în Occident, început în toamna anului 1946, Pia a păstrat o adâncă legătură prin scris...
1 poezii, 0 proze
Constantin T. Stoika
Poetul erou Const. T. Stoika s-a născut la Buzău la 23 feb. 1892, fiul lui Titus St. Stoika, descendent dintr-o veche familie bănățeană, și al Irinei Canella. Studii liceale la Brașov, Buzău, Pitești, unde înființează în 1909 o revistă școlară Tinerimea literară și artistică. Se apropie de grupul simbolist de la Viața nouă în 1912. Studii și licență în litere la București, întrerupte în 1913, când intră voluntar în armată. Participă la campania din Bulgaria. Împreună cu M. Săulescu, V. Demetrius și I. Chiru-Nanov scoate revista Poezia (1915). Mobilizat ca sublocotenent moare pe front la 19 octombrie 1916. Traducător din Baudelaire, Verlaine, Peladan (Oedip și Sfinxul, 1914), dar și din clasicii latini, Const. T. Stoika are și preocupări teoretice prosimboliste: Școala nouă victorioasă în luptă cu parnasienii și realiștii (ms.); Reflexii în fața poeziei noi, în Viața nouă, XVIII, 5-6, iulie-august 1922. OPERE (poezii): Licăriri, Buzău, 1910; Poezii 1912-196, Chișinău, 1928 (cu o...
5 poezii, 0 proze
Nicolae Davidescu
Nicolae Davidescu (n. 24 octombrie 1888, București - d. 12 iunie 1954, București) a fost poet, prozator și critic literar legat de mișcarea simbolistă. Poezia A debutat la revista Viața nouă cu poezii de factură elegiacă, amintind de Jules Laforgue, George Bacovia și Demostene Botez: 1910 - La fântâna Castaliei: poezii parnasiene cizelate ireproșabil , dar preferința pentru morbid și macabru nu este decât o poză, cum însuși autorul mărturisește. 1916 - Inscripții: imaginea unui suflet scindat între \"vârtejuri albastre de vise\" și resemnare; teme frecvente: toamnele tragice, plictisul duminicilor provinciale. Ulterior, versul său devine mai rece, mai livresc, în stilul cerebral și cultivat al parnasianismului. Un exemplu îl constituie poemul amplu Cântecul omului (1927 - 1945). Acesta este compus din șase părți, cuprinzând momente din istoria omenirii: Iudeia, Helada, Roma, Evul Mediu, Țara Românească, Renașterea. Modelul este Legenda secolelor a lui Victor Hugo, dar lui Davidescu îi...
9 poezii, 0 proze
Alfred Moșoiu
Născut în 8 octombrie 1890, la Galați, Alfred Moșoiu urmează studiile liceale la "Sf. Sava" din București și cele universitare la Paris (științe juridice). Va tipări în capitala Franței și o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activități poetice începute în țară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup face parte. Carieră, în special, de autor dramatic și publicist. Referent literar, vreme îndelungată, la Casa școalelor. Decedează în 1932. OPERE (poezii): Sonete, Buc., Minerva, 1910; O toamnă, Paris, Belle Edition, 1912; Sufletul grădinei, Buc., Casa școalelor, 1920; Antologie, făcută de Corneliu Moldovan, Buc., Casa școalelor, 1923; Poezii, Buc., Casa școalelor, 1927. COLABORÃRI: Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915-1916, 1921-1923); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919); Citiți-mă (1921); Universul literar (1926) etc.
2 poezii, 0 proze
Miron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
Ștefan Baciu
Ștefan Baciu (n. 29 octombrie 1918, Brașov - d. 6/7 ianuarie 1993 Honolulu) a fost un poet român din diasporă, eseist, memorialist, ziarist, critic de artă, traducător, diplomat și profesor universitar. A fost fiul lui Ioan Baciu, profesor și al Elisabetei Baciu, casnică. Cursurile liceale le urmează la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, avându-i ca profesori pe Emil Cioran (logică și filosofie), Octav Șuluțiu (limba franceză), Ioan Baciu - tatăl poetului (limba germană). Apoi a fost student la Drept, în București, atașat de presă la Berna, de acolo a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu. Debutează în anul 1933 în revista "Răboj" cu poezia "Eu", care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în același an. Pentru volumul său de debut "Poemele poetului tânar" primește în anul 1935, la vârsta de 17 ani, "Premiul scriitorilor tineri" al "Fundațiilor regale". Activitatea literară din țară din țară Între...
18 poezii, 0 proze
Mihai Ignat
Născut la 5 octombrie 1967, Brașov. Studii: 1986 – Liceul de filologie-istorie „Unirea” Brașov, 1995 – licența (secția română-latină), 1997 – cursurile de master (literatură română contemporană) și 2004 – doctoratul – toate la Facultatea de Litere a Universității București. Ocupații: muncitor necalificat la Poligrafia Brașov (1988-1990), profesor de liceu (1995–1996), profesor asociat la Universitatea “Transilvania” Brașov (1995–1998), preparator universitar la o facultate particulară (1998-1999), redactor al paginii de opinii și editoriale a cotidianului “Monitorul de Brașov” (1998-1999), redactor al revistei Interval (1997-2000), secretar literar la Teatrul “Andrei Mureșanu” din Sfîntu Gheorghe (2006). În prezent: lector universitar la Facultatea de Litere a Universității “Transilvania” Brașov. Debut ca poet cu antologia Tablou de familie (Leka-Brâncuș, București, 1995) alături de Sorin Gherguț, Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, Cezar Paul-Bădescu, T. O. Bobe, și cu placheta...
3 poezii, 0 proze
Horia Nițulescu
Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanța, plecat în veșnicie in iunie 1982. În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 și Drumul soarelui - 1944. În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meșterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vințu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzația de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenție la penitenciarele Jilava și Aiud. Eliberat în 1954 prin grațiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcționar la Cooperativa Progresul din București. Notiță biografică de Ioana Nițulescu
1 poezii, 0 proze
Alexandru Andrițoiu
Alexandru Andrițoiu (8 octombrie 1929, Vașcău, județul Bihor – 1 octombrie 1996, București) a fost un poet și traducător român. A absolvit, în 1961, Școala de literatură „Mihai Eminescu”, a lucrat în redacțiile a diferite reviste („Contemporanul”, „Luceafărul”, „Gazeta Literară”, „Viața militară”). Din 1965 a devenit redactor-șef al revistei „Familia” din Oradea, funcție pe care a rămas timp de aproape 25 de ani. Urmează școala primară în satul natal, iar apoi cursurile liceului "Samuil Vulcan" din Beiuș, pe care le încheie în 1948. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, de unde este trimis la "Școala de literatură Mihai Eminescu" din București. După absolvire este repartizat în presă, la revista "Contemporanul". Apoi s-a perindat prin o seamă de redacții de reviste literare și cultural artistice: Gazeta literară, Luceafărul, Viața Militară, Cravata roșie. Din 1965 - redactor șef al revistei "Familia" din Oradea. Debutul în presă și-l face în 1949, la ziarul...
15 poezii, 0 proze
Dimitrie Danciu
Dimitrie Danciu 1912-1999 Dimitrie Danciu s-a născut în comuna Săcel, județul Maramureș la 6 octombrie 1912, într-o familie de țărani. Școala primară a făcut-o în Săcel, apoi cursurile inferioare la Vișeu de Sus. Studiile superioare la Iași și București, obținând diploma de inginer la Institutul de Căi Ferate în 1951. A fost inginer principal la C.F.R. Debutul în anul 1932, la Iași. Din 1937 a publicat versuri și însemnări literare în revistele: PLAIURI SÃCELENE, ȚARA BÂRSEI, PROMETEU, GÂND ROMÂNESC, SYMPOSION, CONVORBIRI LITERARE, LANURI, ÎNNOIREA, VASARNAP, CURENTUL LITERAR, FAMILIA, LUCEAFÃRUL, GÂNDIREA, PAGINI LITERARE, TRIBUNA, ORIZONT, STEAUA, UTUNK, IGAZ SZO. În 1939 i-a apărut volumul de poeme SOLITUDINI. Volumul LUMINI PENTRU VÃMI cuprinde poeme inspirate din viața transilvănenilor în urma dictatului de la Viena. POEZII- volum aparut in 1974 A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.
22 poezii, 0 proze
București, octombrie 1916
de Eugen Galateanu
Acum 90 de ani capitala țării cădea în mâna armatelor germane. Un guvern slab, chinuit de iredentiști fără nici un fel de bun simț decidea intrarea României în război. Acel război a fost o...
Marin Cosmescu-Delasabar
de Cornel Galben
La șase decenii de când \"și-a găsit Bacăul\", scriitorul Marin Cosmescu-Delasabar a primit, în sfârșit, binemeritata răsplată a osârdiei sale, fiind încununat cu titlul de Cetățean de onoare și cu...
Un istoric
de Cornel Galben
Alecu, Ioan, n. 18 octombrie 1899, în satul Itești, comuna Berești-Bistrița, județul Bacău - m. 28 martie 1966, la București. Istoric. Fiu al învățătorului Ioan Ursu și al Mariei Alecu. Și-a început...
Ge. (av.) Andrei Popovici
de Mihai-Athanasie Petrescu
Un neobosit promotor al aripilor românești Gen. (av.) Andrei Popovici Motto: “Aviația este mai mult o stare de spirit; ea este o continuă încântare a acelui care i s-a dăruit” Andrei Popovici...
Mr. (Av.) Mircea Zorileanu
de Mihai-Athanasie Petrescu
“Maestrul “ manșei Mr. (Av.) Mircea Zorileanu Motto: “Avem și noi oceanul nostru” Mircea Zorileanu Românii se pot mândri cu numele a numeroase personalități, oameni care au reprezentat pentru...
ROMEO SI JULIETA LA MIZIL
de Badicioiu Laurentiu
LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZÃ: CONCURSUL NAÞIONAL DE POEZIE, EPIGRAME ȘI CALAMBURURI ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL EDIÞIA I PARTENERI: PRIMÃRIA MIZIL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEÞEAN...
Sora Fântână
de Gellu Naum
Stau singur și mă uit pe o stradă pustie stau singur cu buzunarele pline de câini stau singur și ascult foșnetul oaselor e ca și cum ar adia vântul peste un clopot de ceară dar după primul colț la...
Mihail Sadoveanu
de Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880, la Pascani, ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache, fata de razesi. Urmeaza gimnaziul \"Alecu Donici\" la Falticeni. In timp...
