"Bestia plângea cu lacrimi de cristal" – 2327 rezultate
0.05 secundeMeilisearchAleister Crowley
Aleister Crowley, pe numele adevarat Edward Alexander Crowley s-a nascut pe 12 octombrie 1875 in Leamington, Warwickshire, Anglia si a murit pe 1 decembrie 1947 la varsta de 72 de ani. A fost in primul rand un ocultist,un mistic,un mag dar in acelasi timp si poet , vizionar, scriitor, astrolog, pictor, critic social, revolutionar sexual, alpinist, maestru de sah si un mare dependent de droguri in special de heroina. Copilaria lui Aleister a fost marcata de fanatismul religios pe care doreau sa il insufle parintii sai.Dotat de mic cu o inteligenta mult peste medie a privit insistentele parintilor cu scepticism,iar personalitatea si caracterul sau rebel si nonconformist a determinat-o pe mama sa sa-l numeasca "Bestia",epitet pe care mai tarziu il va imbratisa bucuros. Aliester si-a creat propriul sistem filosofic un amestec de Hinduism,Budism,Tantra,Zoroastrianism,fuzionate cu stintele oculte ale Ordinului Golden Dawn si cu variatele ritualuri ale Francmasoneriei. Cea mai importanta...
11 poezii, 0 proze
bestial
a
1 poezii, 0 proze
Michel Martin
Inima tuturor lucrurilor, Brumar 2009 Ipostaze de bestie, Marineasa 2004
0 poezii, 0 proze
Augustin Buzura
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, Maramureș) este un prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Urmează Liceul la Baia Mare. Absolvă Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964). Renunță la profesia de medic psihiatru și se dedică literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale. Debutează cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe în 1963. A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 devine președintele Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. În prezent este directorul revistei Cultura. Romane publicate Absenții (1970) Orgolii (1974) Fețele tăcerii (1974) Vocile nopții (1980) Refugii (1984) Drumul cenușii (1988) Recviem pentru nebuni și bestii (1999)
0 poezii, 0 proze
Hesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
Bestia plângea cu lacrimi de cristal
de Lory Cristea
Þi-am zărit reflexia-n oglindă , Cu fine trăsături de gingășie Și-atunci , numai pentr-o secundă Am vazut că ești una la o mie . Þi-ai pus o mască de rigiditate Și ți-ai ieșit din pielea-ți de ființă...
Nopți păcătoase de insomnie
de Oarga Liliana Serafina
Cum este posibil să iubești în același timp bărbați diametral diferiți? Îmi amintesc mâna întinsă ce ținea inelul de argint. Îl înapoiam. Fusesem pentru câțiva ani logodnici ideatici într-o lume...
Tabita și bestia
de Grig Salvan
Tabita a împlinit de curând șaisprezece ani, a terminat zece clase și un curs de croitorie. E o fată modestă, crescută într-o familie săracă de la periferia micului orășel, într-o casă veche,...
Apocaliptic
de Marcu Costel Claudiu
I. S-a stins curcubeul nametilor gri, A lasat loc furtunii. Stropi de foc incepura sa cada, sa arda, O lume in focuri topea… Si lacrimi, si strigat, vuiet si vaiet Durere… si moarte. S-au stins...
"Ipostaze de bestie": tentația relevării...
de silvia caloianu
apoi a plouat că așa se plouă și a plouat și toată lumea a știut că a plouat și toți au știut când trebuie să râdă toți s-au prins fericiți niciunui drog […] câteodată e bleu câteodată e bleumarin...
Vis amăgitor de toamnă
de Valentin Boeru
Din cerul plin cu speranțele noastre curge lumina rece și umedă a miezului de zi. Stropi invizibili acoperă totul cu o mantie de ceață . Norii aleargă grăbiți pe traseele mute ale cerului de toamnă,...
Lacrimile toamnei
de Doru Alexandru
Poftă de tine... poftă de parfumul tău de femeie... printre crăpăturile pleoapelor picurile de lumină ce se strecoară printre norii de plumb de afară îmi dau de veste asupra noii dimineți de ceață......
felix culpa
de Ioan Grigoraș
în ziua când ninsorile s-au oprit iar vremea și-a acordat instrumentele pentr-un alt început ai dezbrăcat vechea haină ai râs soarelui buimac din beția prin care-a trecut și de-atunci plouă știu că...
Inscripții pe o metaforă - Nichita
de Maria Prochipiuc
Motto: Tremură în amintire o salcie de demult. Liliacul sparge mugurii! Vine în sfârșit , primăvara și e urât fără Nichita. El era vărsătorul de aur. Avea dorul să viseze albastru și să transmită...
Cartea lui Rafael II
de Ionut Acrudoae
IV Cândva, pe un plan divers, pe o linie discontinuă și subiectivă, se născură cei doi, gemenii eternității. Aria era fericită. Rafael surâdea, coborând, ca niciodată, două sau trei ziduri...
Casa de chirpici
de Remus Cretan
Trecutu-mi spune ca m-am luat in adancime cu toata lumea. A sosit vremea sa ma iau in profunzime si cu mine insumi. Cum sa ma cuceresc pe mine? Cum sa-mi cuceresc propria-mi casa de chirpici? Ascult...
De Rusalii în București
de Zina Lupulescu
Și se făcea că pe un tărâm de vis unde transhumanța a făcut loc traficului de toate felurile niște heruvimi dacă n-or fi heruvime în criză de inocență s-au adunat să-și plângă blestemul genetic...
Și iar am fost eroi...
de Andrei Horia Gheorghiu
îmi clipesc ochii de sare și mă mint că e o apă mare, prin care cresc mejillones en escarabeche - ce dor îmi e de vara aia care nu s-a terminat niciodată, pentru că n-a rămas nimic din ea acolo, e...
Indraznim
de Marcu Costel Claudiu
Caraus al Mortii aduce pe ucigasul lui Domn. Calatoresc impreuna pe aripa vecina. Lacrimi de ceara se scurg pe-un mormant Si fum ocrotit gadila nara-mi. Un glas farnait plange cantari omenirii Dar...
Te-am visat iar
de Maria Gheorghe
M-am tot întrebat: cum se face ca ești cu o dimineață înainta mea, apoi cu o seară?! Și n-am vreme să-mi răspund, că mă trezesc pe marginea nopții, unde îmi dai brânci în vis... acolo e realitatea...
