Poezie
Apocaliptic
10 min lectură·
Mediu
I. S-a stins curcubeul nametilor gri,
A lasat loc furtunii.
Stropi de foc incepura sa cada, sa arda,
O lume in focuri topea…
Si lacrimi, si strigat, vuiet si vaiet
Durere… si moarte.
S-au stins atunci astrii, se stinse si luna.
Din soarele fad incepur-a manca nori grei de cenusa.
Doar foc e in jur… foc si cenusa,
Foc… dar e frig.
II. Feti arse sau negre, palide, planse se-aduna stangaci.
Stangaci sau navalnic in jururi de foc.
Se-aduna, se striga… isi fac adunarea
Lipseste un unul, lipseste un altul,
Timpul se trece… i-aduce-n putin.
Uitara si bocet… Veseli ca-s vii.
Memorie scurta ce-si cauta hrana in rape adanci.
Au gasit azi un hoit de capra de munte…
Hrana bogata… azi e festin.
Au fost zile triste de-au avut doar o vrabe… au un cuib cu un ou…
Oricum stau la panda, sunt gata de goana.
Sarmanele umbre, biete vanaturi…
Relicve de oameni…
III. Oameni ai noptii, vanatori inraiti
Vaneaza alti oameni, bietele umbre…
Se scutura-n grote de crime in rasete.
Aduc cate-un les si-si zic fapta…
“Auzi cum fugea! Auzi cum plangea!! Ha! Ha!”…
Restul de grupa:”Ha! Haaa!!”
Incep sa se-nfrupte… din ce au vanat.
Ard focuri… La focuri se coace carne de om.
Se-nfrupta si zic iar povesti…
“Asta de-ati fripto, mi-am violat-o! Ah! Cum gemea! Ah! Ah! Cum tipa!!”
Rasete groase, unul injura:
“Dac-o frigem pe ma-ta, o sa-mi tai tot din burta?!”
Murmure, rasete… cei doi se ridica si scoasera arme…
Cerc jur se facu, lupta-ncepu…
Urale si murmure, rasete, chicote,
Sangele curge. “Asa! Da-i macel!”
Unul se-ndoaie de-i gata sa cada,
Se propteste-ntr-o mana.
Celalt ataca, fuge-n navala…
Cel de jos se-arunca-nainte c-un pas,
Cel fugind se infinge…
Ochii-i in apa se-afunda,
Se-afunda si-ntreaba “Cum e posibil?!”
Sangele curge si trupul cade…
Tarna-nrosita… sangele curge.
Cel ce-a invins se ridica,
Ridica si bratele-i… urla…
Se-apleaca si strange o mana racinda.
Ii sopteste: “Ei vezi?!? Din mama-ta eu fac portii…
Si-o sa-mi iau capul”
De mana il lua si-ncepu sa il traga… prin tarna.
Carare-i faceau.
Urma lasa un sant in praf… si dunga de sange.
Ochii si gura cascate, pe rand priveau jurul.
Tacare-ntrerupta de murmur, de soapte.
“Sa vina si ma-sa sa-l vada!”
Femeia plangand cazu langa les,
“Oh mama!”… apuca sa ingane…
Un vuiet de voci viscoli pietruirea…
“S-o cruti! Auzi tu?!?”
Apoi fu tacere, asteptare…
Vuiet de arma rascolinda prin umbra…
Duruire de capat cazand si rotind in mici salturi,
Horcait sunet de trup ce se zbate…
“Sa-ceapa ospatul!” tacere, nimeni nu misca…
“Noi traim” zise unul facand un pas…
“Asa-i” zise altul si, incet cu incet se aduna.
Alti bieti oameni, alte relicve.
IV. Ratacitor…
Omul pierdut din randuri de lor,
Ce-a fost dintre primii,
Ultim ramas dintre ai mei
De vagaune de unu atras.
Atras si ramas…
Mi-au vanat rand pe rand toti bietii,
De-am ramas intr-un timp a-l striga pe cel ultim…
Strigam… doar strigam…
Am ars ce aveam eu gasit, am mancat, am gonit…
Urlet de bestie… eram urmarit…
Oprii. M-am intors
Fugeam inspre el, s-a oprit.
Ramase uimit. N-auzise vreodata de contraatac…
Folosindu-i mirarea-l izbii si cazui peste el.
Strans de gat…
Gafaiam… Degete-n ochi imi baga, il muscam, ma musca.
Gasii arma-i si ambii trageam, impingeam…
Imi taiase si-un deget, urlam…
Urlam amandoi, nu ne lasam…
Se taiase pe fata…
Impinse si trase, mana-mi intinse
Ma lovi peste cot, mana imi rupse…
Cazui fara vlaga, sari peste mine,
Avantase cutitul spre gatul meu…
Ferii si-l lovesc cu o piatra…
Simplu cazu… cazu peste mine.
Stateam fara vlaga si gafaiam,
Sangale-i cald peste fata-mi curgea…
“Ha!”… “Ha! Ha!”… eram vessel…
Mi se parea si normal. Eram inca-n viata.
Suvoiul de sange in gura-mi curgea…
“Ce dulce-i!…” Incepui iar sa rad…
Mana-mi durea… deget cu lipsa…
Pentru o clipa, ceru-mi zambi,
O raza de soare, rar lucru, prin nouri razbi.
Il rasturnai de pe mine, mana-mi legai.
Fara zor il vaduvii de haine si arme.
Pentr-o clipa gandii sa il tai…
Stransei din buze, pornii sa vanez…
De vanat rarele vii ce-nainte-mi erau prea departe.
Oricum ar muri… din lipsa de hrana, de apa sau aer…
Am prins gasca schioapa…
Cu dansa pe spate pornii spre un foc,
Mancai cat putui, luai rest cu mine.
Pornii sa imi cat loc de dormit.
O grota pe-un damb, loc foarte bun.
Intrarea e mica, spatiul deajuns.
Loc de dormit incepui sa imi fac
Adusei crengis, iarba uscata, haine deasupra.
Stateam sa ma-ntrem, ieseam sa vanez…
Invatam sa vanez…
Ucideam betesuguri… atata puteam, invatam.
Fereala de toti, vanatori si vanati,
Ocoleam ochi de om…
Surprins am ramas, atent cum eram,
Vanator langa mine veni ”Ce-ai vazut?”…
Simtind nepasare lua si pleca…
Lucru bun, probleme n-aveam.
Mers la somn… trezit, vanat, mancat, culcat iar trezit, incercat de vanat sau mancat dinainte….
Zile simple…
La vanat… un urlet… un tipat…
“Ajutor!” ecou…. “Ajutor!”
“Ha! Ha!” ecou… “Esti ca si moarta!”
Fata plangand, sunet de fuga, pasi peste crengi.
Vad fata… se-ascunde in spate de piatra.
Sar langa dansa… tresare,
Mana-mi inghite tipatu-i…
Ii soptesc “Esti salvata… Sau incerc…”
Ma musca de mana, se zbate…
O plesnesc si-i dau drumul,
Vanatorul se urla:
“Te gasesc draga fata!”
Se retrage taras, se retrage…
Pana-n perete…
Scot arma, tresare…
I-o intind “Stai ascunsa!”
Nu-i vine a crede…
Cu ochi de-animal haituit ma priveste,
Se-ntinde spre mine, ia arma…
Iar se retrage.
Ma ridic… “Zii ca-i a mea!”
Vanator se intoarce surprins,
Si nervos “Ba-i a mea!”
“Sa vedem a cui e…”
“A ta nu-i futu-ti ma-ta!”
Scoase arma si eu la fel,
Si-am sarit unu-n altu.
Ne taiam rand pe rand,
Mai tipam, mai urlam…
Arma-n pulpa, am cazut.
Se joaca cu mine, se-nvarte si rade…
Din ochi il urmez, se face spre mine…
Tresar… se joaca cu mine.
Maraie, rade... se-nvarte…
Icneste… printre buze ii curge mic suvoi de sange.
Se-toarce mirat si cade…
Din intuneric o soapta “Lucru-n echipa” si raset…
Se-apleaca si-i scoate din spate cutitul.
Il sterge. Din haine ii rupe…
Vine spre mine ranile-mi leaga.
Se uita la mine, straniu zambeste…
Ochii-i sticlesc… poate si mie…
Se-aseaza alaturi, langa mine se-ntinde.
Ii pun bratul sub cap,
Se-nghesuie-n mine, se ghemuieste…
O iau in brate, inima-i simt,
Imi bate si mie… “Mergi la ai tai!”
“As merge… dar nu-s!”
“Rau imi pare…”
“Se-ntampla…” suspina…
“Mi-e foame…”
“Si mie…”
“Ma duci la culcus sau ma tarai?”
“Stau cu tine…”
“Bine nu are cum sa ne fie…”
“Nici mai rau de atat…”
“Ba poate… se poate muri…”
“Vom trai, vom vedea, vom muri…”
“Si moartea va sa fie cel ultim lucru de-l vom trai…”
“Ai dreptate…” si rade…
Ce-o fi-nteles? A-nteles?
Ma ridica, ma tine, ma duce
Vorbeste intr-una… si rade…
Ascult si zambesc… ma mira.
Se-ntristeaza si tace.
Calc greu… totul ma doare…
Schiopatez foarte rau…
Gafaie… sunt greu.
“Mai avem putin…”
“Nu asta conteaza… Iti multumesc, imi pare rau…”
“Nu ai pentru ce..”
“Salbatica fiara injunghiata…”
“Stiu…”
“Tu nu arati ca dintre ai nostri…”
“Si asta stiu…”
“Nici chiar ca ei…” zambeste, zambesc…
“Aici e locul!”
“Unde?”
“Chiar dupa piatra.”
Se-apleaca si intra, m-ajuta…
“Aprinde un foc… langa perete…”
Ma intind si ii spun unde-i mancare…
Gateste, mancam… priveste la mine…
Imi povesteste, ascult… zambesc pelin…
Imi spune cum ai ei au disparut rand pe rand.
Ascult, stiu ce zice…
Ma-ntind si-o ascult… ma linisteste…
Vorba de prieten n-am avut de mult.
Langa mine se-ntinde “E tare frig!”
O iau in brate… dardaie… se relaxeaza.
Capul pe pieptu-mi aseaza… incepe a plange.
O mangai pe spate, pe par… ea plange.
O mangai si tac…
Adoarme… o privesc la lumina de foc murind, adorm…
Zori negri… ma trezesc si ea nu-i…
Strang din buze…
Ma intorc spre perete si ma ghemui…
Am friguri, am febra…
Adorm… Ma trezesc invelit…
“Delirez?”
Iar adorm… ma trezesc, e langa mine…
Imi da sa mananc, o privesc, ma priveste.
Legaturile-mi schimba… “Dormi, fa-te bine!”
Ii zambesc, imi zambeste.
Incerc sa-i vorbesc dar graiul mi-e stins.
“Doar dormi…”
Reusesc… “Multumesc!”
Zambeste, adorm…
Cantec soptit ma trezeste.
Imi canta… ma tine in brate, ma mangaie.
Capul spre dansa intorc…
In ochi o privesc, ma priveste, ii zambesc, imi zambeste…
Pe-o parte ma-ntorc, o iau in brate…
O strang, ma saruta… se retrage, priveste, iar imi zambeste… iar ma saruta.
“Te simti mai bine?”
Dau din cap… “Cat a trecut?”
“Multe nopti, multe zile… Hai sa mancam”
Reusesc sa ma scol, in sezut pot sa stau…
Ranile dor… legaturi imi desfac, s-au prins bine.
Incep sa mananc… sunt ca un lup…
Ma priveste cu mainile-n poala…
“Mai vreau…”
“Nu mai e!”
“Ai mancat?”
Minte… “Da…”
“Armele-i luasi?”
“Cu tot cu haine!”
“Si corpul?”
“Dat deoparte!”
“Ti-s cam mari!”
“Dar bune si groase..”
“Vreau sa ma plimb, vreau aer…”
“Hai sa iesim..”
Afara e frig, aerul greu…
Fac pasi (parc-am uitat…),
Ma poticnesc, ea ma prinde.
“Stai jos…”
“Hai inapoi… oi sta acolo..”
“Stai putin…”
“Hai ca mi-e frig!”
Ajungem, intram, iar ma intind,
Ma-nveleste, langa mine se ghemuieste…
Adoarme iar, iar o privesc…
Ma uit in tavan si adorm…
Ma trezesc, inca doarme.
Incet ma ridic sa merg sa vanez.
Merg schiopatand, slabe sanse…
Am noroc… caprioara prinsa de-un pom…
Ma priveste, tresare, se zbate… ochii-i plang.
Mi-e mila… dar foame…
O prind de urechi, ii tai gatul…
Sangele-i frige… mi-e mila…
Horcaie…
Copacul ma chinui sa-l mut,
Ma poticnesc… Alunec pe sange si cad…
Ma lovesc, urlu…
Rana din pulpa mi s-a desprins…
Sangele-mi curge… ma leg….
Imping… reusesc…
Dau sa ma ridic… nu reusesc, piciorul ma rupe…
Ma tarai in spate…
Odata pe mine, odata pe capra…
Mi-e greu si gafai…
Ajung aproape, opresc, astept sa iasa, nu iese…
Ma tarai, trag capra… incet cu incet…
Intru… ea doarme…
M-apuc sa transez, cu greu razbesc…
Ma trag spre culcus… soptesc s-o trezesc…
“Faci sa mancam?”
“Ies sa caut…”
“Deja am adus, e si taiat…”
Se uita, nu crede, vede, zambeste…
“Ap-ai adus?”
“Inca nu…”
“Ies eu…”
Incerc sa ma-ntind, icnesc, ma priveste si vede… m-ajuta…
Imi leaga mai bine…
Se duce si vine cu apa… Ma spala, iar leaga…
“Ai grija!”, zambeste, incerc sa zambesc…
Face foc si prepara…iar canta…
Atipesc… ma trezeste, mancam, ne culcam…
Ma trezesc, ea e treaza… ma tine in brate.
Totu-i bine. O sarut ma saruta.
E foarte bine.
Mancam si iesim sa ne miscam…
Mi-e mult mai bine… vede si ea…
“Hai inauntru…”
“Haidem” ii zic…
Ne intindem si ne-nvelim…
O iau in brate, o sarut, ma saruta…
Cu mult calm ma descheie, de haine ma scapa… si eu la fel…
O mangai pe fata, pe san si pe burta…
O musc, ea ma musca…
Se suie pe mine… geme scurt…
Se misca incet…
Se sprijina-n maini, in ochi ma priveste…
Icneste, zambeste…
O strang la piept, o sarut, o intorc…
Sade sub mine, ma soarbe din ochi…
Ma aplec, o sarut…
Adormim…
Ma trezesc ca mi-e frig… ne-a dezvelit..
Beau apa, ma-mbrac, la somn iar ma bag…
O strang in brate, adorm…
Tipat mare… tresar, ma trezesc…
Ies in fuga… o aud iar cum tipa, cum fuge…
Merg intr-acolo…
E urmarita… o vad cum cade…
Vanator la dansa sare…
O-mpunge cu arma-i…
Tresar, tip… la dansul fug, il lovesc, cade…
O iau in brate… sangele-i curge…
Il simt, il miros…
Plang, plange… se ineaca in sange…
Tusesete… pe fata imi sar picuri de sange…
Incearca sa spuna ceva…
Aplec urechea…. “Te iubesc!”
“Si eu!” ii soptesc…
Capul ii cade fara de vlaga…
O scutur… bocesc… iar o scutur…
E moarta…
Ma ridic fara graba…
O privesc…
Dau sa ma-ntorc…
Lovit peste piept… cad peste dansa…
Ma ridic… tot fara graba…
Rade la mine… ii zambesc…
Scot arma… dau in aer…
Usor ma agata, jos ma tranteste.
Sare pe mine…
In ochi imi ranjeste,
Fata-mi buseste…
Vad rosu…
Vad negru…
10.10.2005
001330
0