"Atâtea stoarceri și zdrobiri de suflet " – 20063 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAndreea
Sunt atatea evenimente, persoane, vorbe, zile relevante pentru ceea ce sunt eu astazi... bune, rele. In fine, am invatat ca sunt atatea lucruri gri pe lumea asta, incat ma feresc sa fiu bicolora. E mult prea riscant. De asemenea, as vrea sa evit sa ma definesc raportandu-ma la un anume lucru, prefer (macar pentru inceput) ca textele cuprinse pe acest site sa vorbeasca despre starile, gandurile, emotiile, reveriile mele. Si in final, despre mine.
2 poezii, 0 proze
Cristina Dinu
Bibliografia mea sunt eu...atatea stiu despre mine incat am uitat sa mi le mai amintesc!
1 poezii, 0 proze
Patrick
Cateodata poti si obosi intelegand atatea despre lume. Si crezi ca te relaxezi scriind
5 poezii, 0 proze
cristina dumitrache
M-am nascut si am murit de atatea ori incat am invatat nemurirea !
3 poezii, 0 proze
mihaela christescu
Absolvit liceu cultura generala,casatorita de doua ori,tot de atatea ori divortata,doi copii,fac "Stiinte cognitive si parapsihologie",in cadrul univ.Ecologice(fac ramasa neterminata),de profesie insotitoare de bord,actualmente pensionara.
7 poezii, 0 proze
DAdragomir amalia
jurnalism si somerie...doar atat si am spus atatea..
5 poezii, 0 proze
Alexandra Popa Scurtu
Prea scurta: 17 ianuarie 1980- 3 iulie 1999, Bucuresti Am terminat liceul si-aveam atatea vise, atatea vise...
8 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
Ceocoiu Cristian
Sunt nascut in Iasi, traiesc in Iasi si probabil voi continua sa traiesc in acest oras plin de atatea amintiri ce ma vor urmari toata viata. Viata mea a inceput la cumpana dintre ani si asa sunt si eu uneori: intr-o cumpana desavarsita, nestiind in ce parte sa merg. Procesul meu de maturizare a inceput in Iasi si mai ales la Liceul "Mihai Eminescu" pe care ma bucur ca l-am urmat opt ani de zile. Curios este ca poezia nu facea parte din viata mea, dar acest liceu si mai ales unele fiinte m-au facut sa ma trezesc sau poate dimpotriva sa am adancesc si mai tare in inefabilul poeziei mele. Imi pare rau daca biografia mea nu este satisfactoare dar eu sunt o persoana introvertita si nu imi place sa spun prea multe lucruri unor persoane pe care nu le cunosc foarte bine. Aceasta este o mica parte din mine.
6 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
Atâtea stoarceri și zdrobiri de suflet
de ILIE GRIGORE
Nu s-a ales nimic de viața mea, decât aceste versuri, pe care le-am muiat în lacrimi și în sânge, din ochii și din venele nătânge, mai înainte de a le transcrie pe hârtie, scriindu-le cu pana...
Epilog
de Ruxandra Moholea
scuturat de păcate în stoarceri de inimi un sunet de doruri albastru de sus sau poate de jos ascuns printre gene amestecă în visul stângaci pupile dilatate de atâta-așteptare nemaigăsindu-și ritmul...
Snapshot
de Vlad
E cald. Prea cald. Aerul e fierbinte iar asfaltul – o mare moluscă ramificată. Oamenii de pe stradă asudă stoici împingându-și corpurile cu o reticență pe care o simt și eu în sânge. Căldura îți...
Duminica Bobotezii
de Cirstea Nicolae
Duminică... Creștin botezat dar nepracticant, căutător al divinului doar pe drumurile nevoilor mele cotidiene, prost croit genetic ori cu glanda credinței calcifiată astfel încât oricât de aproape...
si nu sunt eu cel care-adoarme
de Lucian H.
sunt cabluri înnodate pe tavan, înfășurate-n draperia ce se prelinge ușor în armonia ticăitului de ceas, ce-ți numără secundele depresiilor nocturne în foșnetul pernei plictisite de-atatea-ntoarceri;...
beție cu iluzii
de FLOARE PETROV
tinerețea mea m-a părăsit de mult dar mi-a lăsat aripile ca să mai zbor și cântul amăgirilor să îl ascult când mi se face noapte când mi se face dor. tinerețea mea e zidită în versuri verzi,...
Indra
de Stoica Nicolae Ciprian
O zi normală. Timpul trece și eu îl privesc de pe margine. E ca un tren de mare viteză care trece foarte aproape de ochii mei. Dacă întind mâna pot să trec dincolo, acolo unde toți ceilalți trec cu...
Leon Tolstoi
de Nicolae Iorga
In Leon Tolstoi, despre moartea caruia s-a vorbit, fara temei, daunazi, nu numai Rusia, dar lumea intreaga au inca pe unul din cei mai mari oameni ai timpurilor de fata – mare prin opera, dar,...
Drum si timp
de Radu Vasile
Am pasit incet pe drum, M-am pierdut deja in fum... Totul era o ceata deasa, Dar nu imi mai pasa... Am inceput sa alerg acum, Si inapoi foarte des priveam, La trecutul care-i scrum Si de vant rece...
Poetul de care ”nu te saturi” - poezia între real și oniric
de eugen pohontu
Valeriu Dg Barbu ”NU TE SATURI” editura ”Minela” 2016 Așa cum sugerează și titlul volumului, nu m-am săturat citind versurile lui Valeriu Dg. Barbu, doream să continue...a pus el și un bonus la...