"Asta, ca sa fiu poet" – 20978 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
scrieri-despre-arta
Psihocritică: scrieri despre artă.
de Ela Victoria Luca

istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
mogoi nicoleta diana ana-maria
Buna eu ma numesc diana si as vrea sa devin o mare poeta sincera sa fiu chiar imi place asta asa ca va rog eu frumos sa imi lasati si mie comentarii ca sa aflu si parerea voastra multumesc foarte mult:*:*:*
2 poezii, 0 proze
Ina Tatulescu
Ma cheama Ina....am 14 ani... sunt cam timida, dar incerc sa rezolv aceasta problema....sunt visatoare "ca o frunte de poet"...port in mine cuvinte frumoase, cu care ma joc in gand...cu greu le scot afara, la lumina...vreau sa fiu tare....ca o stanca de granit....sa nu ma las doborata de nimic...vreau o viata frumoasa in fata mea...simpla si frumoasa...in lumea asta atat de complicata...
3 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Alexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
Vachel Lindsay
Nicholas Vachel Lindsay - poet, idealist, trubadur - este numit uneori \'cel de-al doilea fiu faimos al orasului Springfield\'. Ca orice tanar din centrul Illinoisului, a fost crescut in spiritul virtutilor propagate de catre Abraham Lincoln, cel mai faimos rezident al orasului sau natal. Si, la fel ca acesta, s-a aratat fascinat de oamenii simpli, pe care de multe ori i-a surprins in lirica sa. A urmat Colegiul Hiram, in Ohio, timp de trei ani, inainte de a studia arta in Chicago si New York. In final s-a orientat spre poezie, un domeniu in care a cunoscut cel mai mare succes. Prima recunoastere a unui text al sau s-a produs in 1923, cand revista \"Poezie\" i-a publicat poemul \"Generalul William Booth intra in Rai\", despre intemeietorul Armatei Salvarii. Armonia interrasiala a fost o preocupare a lui Lindsay, poemul \"Congo\" (in care se refera la viata negrilor) fiind unul dintre cele mai faimoase ale sale. Si-a petrecut mare parte din viata calatorind prin Statele Unite,...
3 poezii, 0 proze
Costache Ioanid
1912- Se naște Costachi Ioanide, al patrulea fiu al lui Titus Ioanide și al Ecaterinei Hadgi-Nahdesian. 1923- Liceul internat din Iași, având o natură meditativă, retrasă, bun elev la matematici, româna, franceză, desen. 1928- Părăsește liceul; neânțelegerile din familie îi adâncesc criza sufletească. Se înscrie la Academia de Artă Dramatică. 1929-1934- Absolvă Academia cu notă maximă. Poetul Mihai Codreanu îl recomandă Teatrului Național din Iași. Deschide prima expoziție de sculptură caricaturală, exponatele reprezentând personalități cunoscute din lumea teatrului și a scrisului. 1934-1952- Deschide șapte expoziții de acest gen la Iași și mai apoi la București. 1938- Se mută în capitală. Lucrează sculptură și regie pentru teatrele bucureștene. Ca urmare a unui diagnostic eronat, face peritonită și este internat de urgență la Spitalul Brâncovenesc unde chirurgul șef îi sugerează să se roage înainte de operație.În timpul intervenției chirurgicale, trăiește zguduitoarea experiență a...
21 poezii, 0 proze
Manuel Bandeira
Manuel Bandeira (Recife, 19 aprilie 1886 — Rio de Janeiro, 13 octombrie 1968) a fost un poet, scriitor și critic literar brazilian care a trăit între anii 1886-1968. Manuel Carneiro de Souza Bandeira s-a născut la Recife (Pernambuco) pe 19 aprilie 1886 ca fiu al lui Manuel Carneiro de Souza Bandeira și al Francelinei Ribeiro de Souza Bandeira. În 1890 se mută împreună cu familia la Rio de Janeiro. Petrece două veri în Petrópolis. A studiat la actualul Colegi Național Colegiu Pedro II. În 1903 se mută cu familia la Sao Paulo unde se înscrie pentru a-și continua studiile la Școala Politehnică. De asemenea studiază desenul și pictura cu arhitectul Domenico Rossi la Liceul de Artă. Se angajează la birou, la Calea Ferată Sorocabana, unde tatăl său lucra ca funcționar. La sfârșitul anului 1904 Bandeira se îmbolnăvește de tuberculoză și este nevoit să se mute din São Paulo în Rio de Janeiro datorită climei tropicale. În 1922, după o îndelungată ședere în Europa unde cunoaște importanți...
1 poezii, 0 proze
Paul Heyse
Paul Johann Ludwig von Heyse (n. 15 martie 1830 la Berlin - d. 2 aprilie 1914, München) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 și-a asigurat un loc bine definit datorită contribuției aduse, atât practic cât și teoretic, la evoluția nuvelei. Motivația juriului Nobel: "ca omagiu pentru desăvârșita sa artă, pătrunsă de concepția idealistă, realizată pe parcursul unei lungi și importante, activități ca poet liric, scriitor dramatic, romancier și autor al unor nuvele de renume mondial". Heyse, născut în anul 1830 la Berlin, ca fiu al unui profesor universitar, Karl Wilhelm Ludwig Heyse și al lui Julie Salomon, evreică din familia lui Felix Mendelssohn, se formează într-un climat intelectual în care cultul pentru antichitate se îmbină cu admirația față de clasicismul german. După încheierea studiilor universitare la Berlin și Bonn (1848),unde audiase cursurile renumitului profesor Diez și-și dăduse doctoratul cu o teză despre aspectele poeziei provensale,...
0 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
Asta, ca sa fiu poet
de Marius-Cezar Toma
Mintea mea e un armăsar. Creierul meu are două testicule: Testiculul stâng și testiculul drept. Asta, ca să fiu ceva... Deștept. Și niciodată nu mă cert. Eu doar iert adevărul inert Prin bătaia...
Noaptea
de Radu Tudor Ciornei
Noaptea ar fi trebuit sa fie locul in care femeile mele de rosu danseaza pe o singura clipa eu ma trezesc din intimplare si le ating cu timpla ele imi zimbesc si imi spun apoi ca noaptea e un loc in...
Vânătorul de zâne
de Somesan Sergiu
Vânătorul de zâne Sala în care eram părea la fel de mare ca puntea de comandă a unui crucișător interstelar. Așteptam deja de un sfert de oră și studiasem pe toate părțile contractul pe care urma să...
Vânătorul de zâne
de Somesan Sergiu
Vânătorul de zâne Sala în care eram părea la fel de mare ca puntea de comandă a unui crucișător interstelar. Așteptam deja de un sfert de oră și studiasem pe toate părțile contractul pe care urma să...
Zăpada îngerilor (continuare)
de george ionita
Pe fiecare ne întreabă de unde venim, dacă ne place literatura. Este o oră plăcută, simțim că între noi și doamna profesoară se leagă ceva, o comunicare lăuntrică. Nici nu ne dăm seama cînd trece...
Pentru Adria #under_the_sea
de Dan
Inima mea canta iar glasul ii rasuna cristalin din petala in petala, din frunza in frunza in cascade de lacrimi de roua stravezii, prin ninsoarea galbena de polen Aici zac eu ... un sfesnic al...
Pasul rosu al zilei (fragment)
de Iulia Elize
Barca tocmai a ieșit ca să muște din mare, este atât de frumoasă, draga mea!, mă simt cu adevărat fericit. În fapt, mă sprijin cu o mână de catargul ăsta de brad, deasupra pânzele albe mă năucesc,...
Scrisoare nevestei mele
de Iulia Elize
Barca tocmai a ieșit ca să muște din mare, este atât de frumoasă, draga mea!, mă simt cu adevărat fericit. În fapt, mă sprijin cu o mână de catargul ăsta de brad, deasupra pânzele albe mă năucesc,...
