"Anul vechi cu el a dus" – 14455 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
OMOsip Mandelstam
Osip Emilievici Mandelștam (în limba rusă: О́сип Эми́льевич Мандельшта́м) (* 3 ianuarie (stil vechi) / 15 ianuarie (stil nou) 1891; † 27 decembrie (stil vechi) / 3 ianuarie (stil nou) 1938) a fost un poet și eseist evreu rus, unul dintre cei mai faimoși membri ai școlii poetice acmeiste. Mandelștam s-a născut în Varșovia într-o familie evreiască bogată. Tatăl său, patron de tăbăcărie, a fost capabil să facă rost de o dispensă, care îi permitea să ocolească restricțiile impuse de legile regiunii de colonizare și, la scurtă vreme după nașterea lui Osip, s-a mutat cu toată familia la Sankt Peterburg. În aprilie 1908, Mandelștam a decis să studieze literatura și filozofia la Sorbonne, dar în anul următor a continuat studiile la Universitatea din Heidelberg, pentru ca în 1911 să ajungă la Universitatea din Sankt Peterburg. El nu a...
2 poezii, 0 proze
JGJohann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808). Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă. Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în...
262 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
NVNeguș Vasile
Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...
1 poezii, 0 proze
LSLiviu Ioan Stoiciu
de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...
5 poezii, 0 proze
ȘTȘtefan Gh. Theodoru
Scriitorul Ștefan Gh. Theodoru s-a născut în 11 iunie 1921 la Brăila. Tatăl său a fost inginer constructor și este urmașul unei vechi familii românești, iar mama este descendentă a unuia dintre căpitanii de panduri ai lui Tudor Vladimirescu. La vârsta majoratului opteaza pentru profesia pe care a avut-o și tatăl său, urmând Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice din București, pe care a absolvit-o în anul 1946. În timpul vacanțelor a participat la instrucție în cadrul unei unități de elită a Armatei Române, Regimentul Pionieri-Gardă. În vara anului 1944 participă , având gradul de sergent t.r., la consolidarea și apărarea liniei de fortificații Focșani – Nămoloasa. Pe timpul întoarcerii armelor și-a comandat cu competență și curaj subordonații, fapt ce a făcut ca subunitatea pe care o comanda să nu aibă nici o pierdere. Datorită meritelor dovedite pe front, ulterior a fost avansat până la gradul de maior în rezervă. După război, paralel cu activitatea de constructor,...
4 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
Bogdan Nicule
Se naste la 26.04.1977. Scoala primara o face in Suceava, la Scoala Generala Nr.4. Practica inotul de performanta din clasa aIIa, timp de 7 ani. E admis la Liceul Militar "Stefan cel Mare" din Campulung Moldovenesc in anul 1991. In anul IV de liceu rateaza la cateva sutimi calificarea la faza nationala a olimpiadei de filosofie. Debuteaza in 1997 cu volumul de poezii "Romanticii care au mai ramas", publicat sub egida Fundatiei Culturale a Bucovinei. In 1998 devine student al Faclutatii de Litere din cadrul Universitatii "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca, sectia Romana-Engleza. O va absolvi in anul 2002. Din anul 2000 devine si student al Universitatii Tehnnice din Cluj, sectia calculatoare. Absolva cursurile Universitatii Tehnice in 2003. Continua productiile literare sporadic, abordand si proza scurta. Scrie "Caloian", "Borcanul cu clei", "Treipedul". Din 2010 incepe lucrul la un proiect mai vechi, un volum de amintiri dedicat satului bunicilor din partea tatalui, Udesti.
20 poezii, 0 proze
NDNicolae Dimachi
Vornicul Nicolae Dimachi (1777-1836), prietenul și colaboratorul lui C. Conachi, a scris o comedie în versuri (Sfatul familiei) și un număr de poezii păstrate parțial în manuscris. A ridicat, împreună cu soția sa, Pulcheria Miclescu, în anul 1819, Biserica „Sf. Nicolae” a Curtii Boieresti Dimachi-Arghiropol, ca paraclis al reședinței fondate în secolul al XVIII-lea, la câțiva metri nord de biserica veche cu hramul ,,Sf. Voievozi” din secolul al XVII-lea (c.1690). A murit la 16 octombrie 1836. Operă: Sfatul familiei – comedie în versuri Lună, lună, te văz lună O adunare de trii cocoane
1 poezii, 0 proze
RERudolf Christian Eucken
Rudolf Christian Eucken (n. 5 ianuarie 1846 la Aurich - d. 15 septembrie 1926 Jena), a fost un filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908. Motivația juriului Nobel: "pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forța pătrunzătoare a gândirii și previziunii, a căldurii și forței expunerii cu care a reprezentat și dezvoltat în numeroase lucrări o concepție de viață idealistă" S-a născut în 1846 la Aurich, un orășel cu veche tradiție istorică, situat în nordul Germaniei (Hanovra). Rămas la vârsta de 6 ani fără tată, crește în condiții materiale modeste. Provenind dintr-o veche familie de intelectuali, mama sa n-a precupețit nici un efort pentru a asigura unicului ei fiu o educație aleasă.Eucken studiază la Göttingen filologia clasică și istoria antică. Își dă doctoratul cu o teză despre Aristotel (1866). La Berlin ia contact cu profesorul Trendelenburg, pe atunci în culmea activității sale creatoare, rector al universității și membru al Academiei...
0 poezii, 0 proze
Anul vechi cu el a dus
de Alexandr Blok
Anul vechi cu el a dus Visul blând de-a fi în floare. Nu-mi aduce vreun răspuns Primăvara ce e-n zare. Anul nou pe-ascuns veni Și-a întins un văl pe lume. Nu știu cine-mi dă lumini, Inima făcând să...
La moartea fratelui Turicu
de Mihail Buricea
În ziua-cincea a lunii făurar din anul nouă sute cincizecișopt în clasa patra eu eram școlar curat la suflet și la minte copt În ziua aceea am tăiat un miel din turma noastră de mioare iar mama l-a...
Într-o tăcere adâncă și profundă, priveam înfrigurați spre Coasta-Naltă
de Mihail Buricea
Fratelui meu, Turicu În ziua-cincea a lunii făurar din anul nouă sute cincizecișopt în clasa patra eu eram școlar curat la suflet și la minte copt În ziua aceea am tăiat un miel din turma noastră de...
Scotocind în caietele de școlăriță
de Maria Gold
25 ianuarie 1978 Azi m-am trezit de dimineață devreme ca să merg cu Carmen în oraș să alegem un cadou pentru bebelașa Medana. Mi-am strîns pînă acum treizeci și cinci de lei. Și o să-mi cumpăr și un...
Plugușorul personalizat 2010
de Filip Tănase
Preludiu aluziv Aho, aho, de anul nou, Filip nu vrea un tămbălău, După câte-a demonstrat Este-un moș civilizat. Doar preludiu-i aluziv Sigur are și motiv, De-aia m-am și apucat Să scriu personalizat....
Despre auroră - Anthocaris cardamines
de Guido Gozzano
Primăvara pentru mine nu este femeia din Alegoria botticelliană. Pentru mine primăvara este acest fluture făcut din grație și fragilitate! Azi, de-a lungul potecii însorite unde iepurele stă de...
Petru cei ce nu mi-au dat dreptate până azi, să citească și acest articol
de Elisabeta Branoiu
După sfârșitul lumii, Capitala va avea 7 km diametru! \'\'Sfarșitul lumii va incepe cu un mare cutremur in America de Sud și cu o erupție vulcanică în Islanda\'\'. Așa a prezis, în 1940,...
Muntele sihaștrilor
de Marian Malciu
- Vă amintiți de la Religie că păgânii se închinau la idoli și, cum pe Muntele Athos viețuiau păgânii, muntele era împânzit de idoli. În acel timp s-a întâmplat o minune. Toți idolii ridicați de...
tricotaj de amintiri - 5 -
de Mateuț Stela
-L-au găsit îngropat până la gât. Când a fost adus la spital, avea ambele picioare fracturate. După o mai lungă perioadă de spitalizare, timp în care s-a supus mai multor intervenții chirurgicale, i...
despre Adevăr
de Cristina-Monica Moldoveanu
”Adevăr” e un cuvînt fundamental în limba română care nu există în nici una din limbile cunoscute de mine, și nu știu dacă există vreuna să îl conțină. În dicționare el a fost perfect corect definit...