"Amintește-ți de baia în care ai fost ucis" – 19148 rezultate
0.09 secundeMeilisearchroxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
Alfred Lichtenstein
Scriitor german expresionist. Studii juridice la Erlangen. S-a remarcat printr-o serie de poezii și proze scrise într-o manieră grotescă ce amintește de stilul prietenului său Jakob von Hoddis. A murit pe front la Vermandovillers (Somme). "Der einzige Trost ist: traurig sein. Wenn die Traurigkeit in Verzweiflung ausartet, soll man grotesk werden. Man soll spaßeshalber weiter leben. Soll versuchen, in der Erkenntnis, dass das Dasein aus lauter brutalen, hundsgemeinen Scherzen besteht, Erhebung zu finden." (Unica consulare: să fii trist. Cînd tristețea degenerează în disperare trebuie să devii grotesc. Trebuie să trăiești mai departe de dragul jocului. Trebuie să încerci să găsești încîntare în cunoașterea faptului că existența e făcută din glume cu totul brutale și pline de mîrșăvie.) *** Alfred Lichtenstein (* 23. August 1889 in Berlin-Wilmersdorf; † 25. September 1914 bei Vermandovillers, Somme, Frankreich) war ein deutscher expressionistischer Schriftsteller. Als Sohn eines...
14 poezii, 0 proze
Paulo Coelho
Paulo Coelho (Rio de Janeiro, 24 august 1947) este un scriitor brazilian. Este fiul lui Pedro, inginer, și al Lygiei, casnică. La șapte ani a intrat la școala iezuită San Ignacio din Rio de Janeiro. A câștigat primul său premiu literar într-un concurs școlar de poezie, iar sora lui, Sonia, și amintește cum și ea a câștigat un premiu pentru eseu prezentând o lucrare pe care Paulo o aruncase în coșul de hârtii. Înainte de a deveni unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii a fost un hippie rebel, apoi autor dramatic, director de teatru, jurnalist, poet. În 1986 face pelerinajul la Santiago de Compostela, eveniment care i-a marcat viața și cariera literară. Deși profund atașat de Brazilia natală (își scrie operele la calculator, în fața oceanului, în vila de la Copacabana). Cărțile sale dezvoltă drame universale, valabile oriunde și pentru oricine, ceea ce explică primirea entuziastă de care se bucură pe toate meridianele. Cărțile lui Paulo Coelho, editate în 150 de țări și...
32 poezii, 0 proze
Czeslaw Milosz
Czes³aw Mi³osz (n. 30 iunie 1911, Šeteniai, Lituania- d. 14 august 2004) poet și romancier polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980.În motivația juriului care i-a acordat premiul Nobel se amintește: "a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiția precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde. S-a născut în Lituania în familia unor nobili polonezi. A debutat in 1930, la Vilnius, într-o revista universitară. In 1936 a inceput sa lucreze la postul de radio polonez din Vilnius, dar anul urmator a fost concediat din cauza vederilor sale de stanga. S-a angajat apoi la postul national din Varșovia, iar la inceputul razboiului a fost trimis pe front, în calitate de reporter. Dupa ocuparea Poloniei s-a intors la Vilnius, de unde a fost in scurta vreme obligat sa fuga din calea trupelor sovietice: a intreprins o indrazneata si periculoasa calatorie prin liniile sovietice si germane, revenind in Varșovia ocupata de nazisti. A ramas aici pana in 1944, lucrând...
1 poezii, 0 proze
Erik Axel Karlfeldt
Erik Axel Karlfeldt (n. 20 iulie 1864 – d. 8 aprilie 1931) a fost poet suedez, laureat postum al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931. Motivația Juriului Nobel "...pentru poezia lui Erik Axel Karlfeldt" S-a născut în 1864 la Tolvmansgarden, în Dalarna de sud. După ambii părinți se trage dintr-un neam sănătos de țărani și mineri. În poezia Fäderna (Strămoșii), cu care începe prima sa culegere de poezii, Karlfeldt aduce un pios omagiu vetrei părintești, iar în Träslottet (Conacul de lemn), își amintește despre vechea fermă a copilăriei sale, în care se născuse și se căsătorise mama sa. Urmează liceul la Västerås, iar studiile universitare le începe la Uppsala. Din cauza unor mari dificultăți financiare prin care trece familia sa, Karlfeldt întrerupe câțiva ani studiile, deși este un student eminent, luându-și licența în Litere abia după șapte ani. Ca și Selma Lagerlöf, încă foarte de tânăr își propune să devină scriitor. În anul 1895 debutează cu un volum de poezii,...
0 poezii, 0 proze
Nicolae Paul Mihail
Mare umorist, realizator de sceanarii radiofonice și autor al multor publicații în revistele umoristice și de divertisment. Actual, locuiește în orașul Sinaia. Scenarist, prozator, epigramist, Nicolae Paul Mihail este cel care, alături de Eugen Barbu, a dat viață personajului Mărgelatu din legendarul serial, dar și cel care a încântat cu schițele sale umoristice. De numele lui Nicolae Paul Mihail se leagă existența a 29 de scenarii de film, printre care „Haiducii“, serialul „Urmărirea“, „Un august în flăcări“, opt filme de lungmetraj cu personajul principal Mărgelatu, dar și numeroase cărți pentru copii, nuvele satirico-umoristice. Povestea sa începe cu ani în urmă, pe vremea când era doar un copil. „Încă de când eram copii, eu și cu sora mea eram la concurență. Eu scoteam «Universul copiilor», iar sora mea, «Dimineața copiilor», două publicații copilărești, care au rămas undeva în memorie“, își amintește cu plăcere Nicolae Paul Mihail. Și totuși, conștientizarea talentului a venit...
1 poezii, 0 proze
Alexandru Sitar
"pământeștile mele zile curg asemenea unui râu strâmt și sufletul meu stăruie pe pluta vie a trupului pe care am să-l părăsesc atunci când drumul va fi fost stăbătut până la capăt. Atunci? Poate că acolo jos lumina și bezna sunt asemănătoare? ........................................................ tu iți amintești de zilele de altădata și tu te tângui, biata mea inimă! Bucureă-te mai curând de faptul că încă mai sunt zile care vor să vină! " ........................................................ Rabindranath Tagore-"Pământeșile mele zile" fragment
18 poezii, 0 proze
claudia tuchila
nu-mi amintesc cand m-am nascut,tot ce stiu e ca traiesc...
11 poezii, 0 proze
diaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Cristina Dinu
Bibliografia mea sunt eu...atatea stiu despre mine incat am uitat sa mi le mai amintesc!
1 poezii, 0 proze
Amintește-ți de baia în care ai fost ucis
de Giorgios Seferis
M-am trezit cu acest cap de marmură în mâinele mele; îmi obosește coatele și nu știu unde să îl pun jos. Cădea în visul din care eu ieșeam astfel că viață noastră a devenit una și va fi foarte greu...
“Romena” din Africa
de Vasile Arcanu
Deși pare ruptă dintr-un film de aventuri sau dintr-un roman, povestea de viață a Mariei Toma e pe cât se poate de reală. Și ești cu totul cuprins de lumea plină de mister a junglei africane în care...
Îmblânzitorul de cerbi
de Paul Pietraru
Când am ajuns acasă şi mă pregăteam să deschid poarta să-mi parchez maşina, copila m-a strigat de câteva ori din târnaţ, rugându-mă să merg până la ea. - Salutare Sofico, unde-i mama? - A plecat la...
Grammii - Pe marginea prăpastiei
de Armand Sperlea
* --Mâine dimineață plec. Trebuie să recuperez datoria pe care o am și timpul este scurt. Femeia îl privi melancolică. --Deci asta a fost, Erik ? --Nu știu. Nu depinde de mine. --Ce vrei să spui ?...
Din Inceput(fragmente)
de diana irimescu
\"Nu sunt chiar un cosmar si nu sunt nici o improvizatie penibila a imaginatiei tale... As putea sa devin un vis, sa ma despart de limita asta a realitatii ce te va stapani peste ani... Nu sunt nici...
Un nou roman Leonard Ancuța
de Leonard Ancuta
Saty este un rebel romantic și un filosof ahtiat după exces. Obsedat să meargă până la capătul oricărei experiențe, acolo unde nu îndrăznește nimeni să ajungă, el caută acea iubire totală (“cea...
Mai marilor zilei, de ieri și de azi, care au contribuit la înflorirea și escaladarea terorismului religios
de Niculae Stanescu
Migrația și-a arătat Și-a doua față. Ce păcat. Pe lângă zecile de mii De bărbați, femei și copii Care-au fugit din țara lor, Din acel iad îngrozitor, Spre alt pământ izbăvitor, S-a strecurat,...
Procesul politic \"Biserica Neagra\"
de Gabi Schuster-Cărărușă
La transferul de la Dej la Gherla, pentru a limita numărul de transporturi, am fost înghesuiți cît de mulți deținuți într-o singură dubă. Presați ca heringii în conservă, trupurile noastre au devenit...
Martorii raman stelele si chinuite cum sunt ne privesc cu oroare
de Baba Radu Iulian
E seara si e frig si sunt mai plictisit ca nci o data, si nu ma mai satur sa fumez, si tigarile nu se mai termina (ca mi-am luat un pachet nou). Si imi e greu sa ma gandesc, la ceea ce gandesc, la...
Femeia Umană I
de Lesenciuc Teodor
Uneori mă întreb dacă antecedenții noștri au bănuit în ce direcție navighează, dacă au avut măcar o vagă percepție asupra viitorului. Înclin să cred că nu. O aud pe mama, mă strigă la masă. De ce nu...
