"Amăgirile fac tumbe" – 2272 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
CICALANCEA_ANDREI IRINEL
Strivit de pasiuni inselatoare,.... Constrans de dogmele prezente in traditii,... Far-de credinta n timpuri viitoare,.... Mereu este marcat:de repetitii......... Culori nascute din obsesii reci,.... Si trecatoare amagiri prezente,... Sunt zugravite in impresii seci.... Intr un tablou cu tonuri reticente....... Un critic slut la chip,cu logoree mare.... Prezinta n mod de opera fantasma, Si are rugaminti:ca data viitoare Sa fiti mai ganditori si..sa i simtiti mireasma........ Artistul si a dorit -o abordare fina.... De tonuri ample si pete de lumina,... A vrut sa regasiti in mica lui lucrare.... Nu intrebari....... -ci provocare....... phrime 2 ale lui decembrie, ale lui 2006
2 poezii, 0 proze
Adrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
ECEmil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța. Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul...
87 poezii, 0 proze
Amăgirile fac tumbe
de REMUS BRAD
Amăgirile fac tumbe în fața ochilor mei asemeni unor clovni versați, iar ispitele frumoase trimise de plictisiții zei mă împresoară agresive ca niste hoți mascați. Sufletul meu este descumpănit și...
Casa zburătoare
de Constantinescu Gabriel
CASA ZBURÃTOARE Casa zburătoare există sau poate exista. Este visul care devine realitate împotriva oricăror opreliști. Nu este un SF, ci este un scenariu inspirat după o poveste de permanentă...
Cosmosul dintr-o privire
de Cornelia Georgescu
Cosmosul dintr-o privire E-o întreagă amăgire; Căci tu crezi c-ai văzut tot, Deși n-ai privit deloc. Cosmosul crezi că-l cunoști, dar iată Pe scurt ceea ce ști: o nimica toată! Se ivesc umbre în...
caleidoscop de impresii
de Anisoara Iordache
caleidoscop de impresii- alunecoase amăgiri realitatea e un fel de linie de simetrie după care traiectoriile translucide ale astrelor formează corole alungite umbre- imbolduri din hiperspațiu se...
Scrisoare către...\"Să-ți fie țărâna ușoară\"
de Gatachiu Cristina
Am ajuns din nou la concluzia că viața e un chin prelungit. În viață vezi toate cele șapte fețe ale diavolului, unele dintre ele chiar în fiecare zi. Aș vrea să fac o cerere către Providență să mă...
Rezistă, nu pleca de aici, ești poetă!
de Dragoș Vișan
Ne luptăm cu morile de vânt, prietenă poetă, atâta marasm în lumea literară neoromanizată manolesciană - înnămolită bine, din ștaf, îndeosebi de când Liviu Ioan Stoiciu a lăsat protestul său...
amăgirile mele
de Cezar C. Viziniuck
sunt atât de plictisit în această ultimă zi de august încât am uitat să mai scriu pentru prima dată de când sunt singur simt lipsa unei companii feminine a unui zâmbet a unei îmbrâțișări pentru prima...
Poate mă inviți la dans ?!...
de Elena Toma
m-am născut păpușăreasă din mirări comune ale nebunilor care mi-au zămislit dincolo de voința mea atâtea lucruri nesupuse fac reverențe odată cu păpușile obosită de rostul sunetelor încadrate în...
Salcia plângătoare
de Cristian Lisandru
M-am așezat sub o salcie plângătoare, cu fruntea sprijinită în palme... Era o seară liniștită, dintr-o vară lungă și aducătoare de căldură peste inimi înghețate de îndrăgostiți certați prematur, dar...
Instanțe psihanalitice
de Cristina-Monica Moldoveanu
I. Eul tu, Tatăl meu, acum știu că suntem totuna, cu hotărârile noastre cu confuziile noastre, cu mirările noastre, cu plăcerile și bucuriile, cu tristețile și amăgirile noastre și amândoi, zi de zi,...
Fara titlu...
de Dana
Sufletul este un loc de nepatruns, care cere multe, mult mai multe decat vei putea primi. Daca ti-as oferi orice, totul ar fi un nonsens, va parea sumbru, patetic, morbid. Izvoarele vor seca, caci...
Amagirea verbelor fiintei. Ego-ism. Egoteism
de roxanacazan
Omul este impins de catre un anume magnetism al destinului adeseori in canionul amagirii. Amagirea verbelor fiintei insa, este cea mai puternica dintre otravuri, impiedicand izvorarea naturala a lui...
Scrisoare de la Penelopa
de Mihaela Raileanu
Scrisoare de la Penelopa Dragă Ulise, Soarele a răsărit și a apus de nenumărate ori de cînd ai plecat. Am fost martoră îngîndurată de aici, din colțul ferestrei…fiindcă de aici văd cel mai bine…și...
Despre calități excepționale
de FLOARE PETROV
Toate ființele existente pe pământ sunt creații ale Mamei Natură, fiecare are un rol determinat în evoluția vieții, aproape toate ființele au o inteligență demnă de admirat, cu excepția unor...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre gânduri (142) Dacă viața, menirea ei este înfăptuirea bucuriei, ei bine, atunci de cam multă vreme mă aflu, colind, pe străzi înfundate. Mintea, gândul, imaginația- toate astea mă devorează…...
Ucigașul
de Cosmin Soameș
Mă numesc Dan și am 26 de ani. Știu, poate părea o vârstă cam fragedă pentru un criminal dar eu de bună-seamă că asta sunt, în opinia voastră, și nici nu-mi pasă că mă judecați astfel. Cei ajunși...