Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Alunecă cuvântul "8023 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
38 rezultate
Petru AnghelPA

Petru Anghel

AutorClasic

Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...

1 poezii, 0 proze

Albu Marius SilvanAS

Albu Marius Silvan

AutorAtelier

Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.

19 poezii, 0 proze

CI

Catalin Ionescu

AutorAtelier

Imi merge mintea si aluneca in idei permanent.

2 poezii, 0 proze

crisan teodoraCT

crisan teodora

AutorAtelier

O stare ingrozitoare, de nemarginita sila fata de tine insuti, cand totul se destrama, cand totul parca aluneca intr'o prapastie, un fel de mahmureala psihica, un gust neplacut in gura, o oboseala adanca, atat de adanca incat pana si ideea mortii o privesti cu plictiseala..

3 poezii, 0 proze

crisan gabrielaCG

crisan gabriela

AutorAtelier

REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...

10 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

C

Chwoika

AutorAtelier

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

Alexandrina MateescuAM

Alexandrina Mateescu

AutorAtelier

Mă numesc Alexandrina Mateescu, sunt născută în miez de iarnă în satul dintre plopi, prin geamul casei mele în fiece dimineață schițez răsăritul, pe care-l port de la primele poezii în suflet. Cel mai frumos joc al dimineții sunt razele de lumină care alunecă printre gene și înfășură sufletul în cîntul veșnic al începuturilor.

22 poezii, 0 proze

Alunecă cuvântul

de mara manolache

Alunecă cuvântul în lipsa unui anotimp perfect se pierde strălucind rătăcind prezentul. Pe urmele zăpezii înfiorată de obraznicul frig încă răscolesc, mai caut fulgul meu din poezii. Tremură pădurea...

PoezieAtelier

Lacrimi de haiku

de Ileana Lucia Floran

Ninge cu lacrimi; Ancorată-i de-un fulger Tinerețea mea! Alunecă alb Cuvântul pur răstignit; Pagini nescrise. Petale roșii Detalii risipite: Ura iubirii. Adânc concentric... Avalanșă de gânduri......

PoezieAtelier

Rolul literaturii

de Nichita Stănescu

I După opinia mea în societatea contemporană rolul literaturii este la fel de important ca și rolul științei. Literatura (și aici am în vedere evident numai literatura majoră, valoroasă) reprezintă...

Clasic

Cuvântul rege

de Silviu Somesanu

Cuvântul pe care-l recunoaște inima regele ei încoronat când gândul își încearcă propria putere de convingere alunecă în mierea rostirii. Chemătoarele priviri îmbracă lăuntricul ros de așteptare. În...

PoezieAtelier

Cuvântul care...

de Sorin Teodoriu

Din nou au început cuvintele să mă piseze. O vreme secaseră și era liniște. Liniștea aceea copleșitoare pe care o știi prea bine... Vezi tu, deșertul are avantajele lui, iar monotonia este o și ea...

ProzăAtelier

La început era Cuvântul

de Vad Guzun

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. (Sf. Evanghelie după Ioan 1:1) Sunt oameni care trăiesc din cărți, printre, fără, cu, lângă, numai, ca în cărți. Nu sunt...

Atelier

Nud

de Strizu Andrada

Nud -- E cuvântul ce-n gânduri îmi alunecă. Nud este oceanul, Parcă izvorât din albastrul ud. Nud pare apusul, nud, nud, nud. Obosită-mi simt privirea de atâta nuditate. Răsuflu stinsă.Absurditate....

PoezieAtelier

Concertissimo

de Petre Augustin

Alunecă impure lacrimi împotriva firii, Malström în Mediterraneo. Ce tare sclipește în iris imobila lumină ! Apasă, străin pe accentul meu, cuvântul: “Concertissimo”. Cântec, prin cântec, perpetuu,...

PoezieAtelier

Iarba iubirii

de Ileana Popescu Bâldea

Se copilărește cuvântul din poemele tale; când îl pipăi, coboară și-mi mângâie aripile arse de vară… alunecă în sufletul din care se scurge iarba uitării… Cuvântul, toamna mea, are puterea să alerge...

PoezieAtelier

frica

de ovidiu cristian dinica

cuvântul este bisturiul dulce culcat pe vântul sărutului pustiu pătrunde prin catapeasma sufletului adânc adânc în spatele fricii unde se cască prăpastia de-a rămâne între val și ninsoare între amurg...

PoezieAtelier

Implicaţii

de Ovidia Babu-Buznea

Alunecă mintea-n hăţişuri, şi iată, zvâcnesc pe aproape cuvinte de vizuină, cuvinte de peşteră, cuvinte de scorburi… Prin umbra treptat îngroşată se târăsc silabe sticloase, scapă ritmuri aprinse,...

PoezieClasic

lucru mecanic

de alice drogoreanu

sentimente nenumite alunecă înfiorător se împiedică în locuri comune numai locuri comune peste tot niște gropi comune și asta ne înghite cu totul simt un motor un motor diabolic o obsesie dinamică...

PoezieAtelier