"Alunec,Aluneca..." – 6956 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCatalin Ionescu
Imi merge mintea si aluneca in idei permanent.
2 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
CTcrisan teodora
O stare ingrozitoare, de nemarginita sila fata de tine insuti, cand totul se destrama, cand totul parca aluneca intr'o prapastie, un fel de mahmureala psihica, un gust neplacut in gura, o oboseala adanca, atat de adanca incat pana si ideea mortii o privesti cu plictiseala..
3 poezii, 0 proze
CGcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
AMAlexandrina Mateescu
Mă numesc Alexandrina Mateescu, sunt născută în miez de iarnă în satul dintre plopi, prin geamul casei mele în fiece dimineață schițez răsăritul, pe care-l port de la primele poezii în suflet. Cel mai frumos joc al dimineții sunt razele de lumină care alunecă printre gene și înfășură sufletul în cîntul veșnic al începuturilor.
22 poezii, 0 proze
Alunec,Aluneca...
de Ioana Gegiuc Lungu
Alunec,Alunecă lacrima ta Și reci picaturi se izbesc pe asfalt; Alunec,Alunecă lacrima ta, Și palmele tale se-adună-ntr-a mea. Alunec,Alunecă lacrima rece Se zbate în sufletul meu; Alunec,Alunecă...
Ioana Gegiuc [Lorelei] – dincolo de aparențe
de Maria Prochipiuc
Poetul e în fond, acela care înțelege cel mai adânc nevoia noastră de a ne desprinde din cotidian, din angrenajul vieții obișnuite, de a ne transcende condiția, măcar pe căile visului și de a ne...
Experimentul Virtualia
de serban georgescu
La Virtualia mi-au plăcut: Strigătul Sirenei: \"pe tine din tine alungă-te\" Tusea, sughițurile și șoaptele îngerului pe care Anton le aude uneori peste umărul stâng, în timp ce desface plicul cu...
La început era Cuvântul
de Vad Guzun
La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. (Sf. Evanghelie după Ioan 1:1) Sunt oameni care trăiesc din cărți, printre, fără, cu, lângă, numai, ca în cărți. Nu sunt...
Alunec pe un colț de lună plină
de Ștefan Petrea
Alunec pe un colț de lună plină Ca sabia în carnea inamică Și roua nevăzută mi-e amică, Cuvintele, în liniște deplină, Sunt doar niște intruși, la o adică. Și desfătarea păcii curge lină Și zbuciumul...
Descătușare
de Cioban Stela
brazde de frumusețe sar peste gardul realității și alunec în vis visul alunecă în mine sinuozitățile spiritului labirintul minții totul este la locul lui doar timpul aleargă în neștire departe de...
Reîncarnare citind
de Ștefan Petrea
din secundă alunec în minut și minutul se face oră apoi vine clipa în care veacul imploră și își cere poeții morți să învie în cuvânt poeții învie din mormânt și își cer dreptul la mileniu apoi vine...
Patinoar
de Daniela Stanciu
Alunec ușor pe patinoar, Mă joc cu fulgii de zăpadă! Călătoresc pe-o nouă stradă, Un semn de carte,rătăcit e pe culoar! Nu cunoșteam a ta însemnare, Oriunde am fost în căutare! Șocantă,dar dulce a ta...
dincolo de viață
de mihalcea radu
trei fire din mine alunecă spre tine ... rima se destramă iar lumea ... e plină de teamă ... rima a dispărut odată cu cuvântul ce-mprăștie ... ce risipește e gândul unui vis ... ce-adoarme ......
dincolo de viata
de Radu Mihalcea
trei fire din mine alunecă spre tine … rima se destramă iar lumea … e plină de teamă … rima a dispărut odată cu cuvântul ce-mprăștie … ce risipește e gândul unui vis … ce-adoarme … te-mprăștii între...
Clipa dorita
de pop romeo
Spal timpul catre puritate, aluneca dorinta in devenire iar sunete mascand ceata timpului se ineaca triste in firimituri de orgoliu pierdut. Alunec din trecere spre poieni surazand in soare, hotar...
Prietenie ca-n lumea lui Eliade
de stefan preda
Zig-zag între bordurile bulevardului meu preferat și parcarea în care mi-am lăsat mașina alunec ca o pisică în tufa de flori a celor nouă vârste și nu pot uita nici după zece ani și zeci de ceaiuri...