"Alfabet neterminat" – 698 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
Fuzulî
Fuzulî (1495?- 1556) Pe numele său adevărat Mehmed, Fuzulî este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai poeziei turcești din perioada Divanî. A obținut favorurile și protecția sultanilor, șahilor și padișahilor, dedicându-le mesneviuri și beituri (forme poetice folosite în poezia orientală). Bun cunoscător al limbilor arabă și persană, el se va preocupa ulterior și de științele vremii, întrega lui operă fiind supusă influenței curentului religios sufit. A scris în toate cele trei limbile (arabă, persană și turcă), dar opera de referință rămâne “Divanul” scris în turcă, editat de mai multe ori la Tebriz, Baku, Istanbul, inclusiv în noul alfabet turcesc, sub numele de “Fuzulî Divanî” (Divanul lui Fuzulî), în 1948. La fel de important este și “Leylâ vü Mecnun” (Leylâ și Mecnun), considerat unul dintre cele mai reușite mesneviuri din literatura orientală.
11 poezii, 0 proze
Valeriu Matei
1959 Se naște la 31 martie, în comuna Cazangic, județul Lăpușna, Basarabia în familia lui Nicolae (1922 – 1981) și a Sevastiței (n. Cătană, 1924-2009), țărani cu școală românească. La vârsta de cinci ani mama îl învață să scrie și să citească atât cu alfabet cirilic, cât și cu alfabet latin. 1966 – 1974 Urmează școala medie incompletă din satul natal, astăzi gimnaziul Mihai Viteazul; redactează revista literară a școlii Luceafărul. În 1973 debutează în presa pentru copii, dar bucuria debutului nu ține prea multă vreme - P.Meniuc, redactor la revista unde trimite versuri îl îndemnă să „nu mai scrie versuri triste”, sfătuindu-l: „ar fi bine să te inspire viața luminoasă de azi”. 1974 – 1976. Urmează școala medie românească nr. 2 din or. Leova, pe care o absolvă cu medalie de aur; se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatură română și istorie. 1976 – 1979. Este student la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie; frecventează cenaclurile...
0 poezii, 0 proze
YEYunus Emre
Yunus Emre (1240? - 1321?) Viața poetului se pierde în legendă, poeziile fiind singurul izvor biografic. Din acestea se desprinde faptul că și-a însușit o temeinică instrucție filozofică și religioasă, fiind discipolul unui mare învățat al vremii, Taptuk Emre, căruia i-a slujit mult timp și de la care, din respect, a împrumutat numele. În căutarea adevărului și frumosului, a pelegrinat prin toată lumea islamică, întâlnindu-se cu mari poeți și învățați ai vremii, printre care și genialul poet persan Gelaleddin Rumi Mevlana (m. 1273). Informații despre ultima perioadă a vieții sale lipsesc cu desăvârșire, poetul încetând să mai transmită ceva din enigmatica sa existență, sporind și mai mult misterul în jurul său. În 1970, în localitatea Sarıköy, locul presupus al morții poetului, a fost ridicată în semn de adâncă pioșenie o nouă piatră funerară. Numărul total al poeziilor sale se consideră a fi de 360 și au cunoscut mai multe ediții, cea mai completă fiind tipărită cu noul alfabet,...
1 poezii, 0 proze
NBNanni Balestrini
S-a născut la Milano la 2 iulie 1935. Este redactor la revista lui Luciano Anceschi „il verri” și face parte din comitetul de conducere al revistei milaneze „alfabeta”. A fost codirector împreună cu Giuliani la „Quindici”. Se ocupă de activitate editorială și cinematografică. Este prezent în antologia lui Giuliani, I Novissimi. S-a ocupat de poezie vizuală expunând în diferite expoziții (la Roma în 1961, la Padova și Milano 1963, la Florența în 1964, la Napoli în 1965), de poezie electronică, de poezie virtuală, etc. Volumele sale de poezie sunt: Il sasso appeso (Scheiwiller, 1961); Come si agisce (Feltrinelli, 1963); Altri procedimenti (Scheiwiller, 1966); Ma noi facciamone un altra (Feltrinelli, 1968); Ballate distese (Geiger, Torino, 1975); Poesie pratiche (Einaudi, 1976); Le ballate della signorina Richmond (Cooperativa Scrittori, 1977); Black out (1980). A publicat romane (Tristano, 1966; Vogliamo tutto, 1971; Prendiamoci tutto, 1972; La violenza illustrata, 1976; Gil invisibili,...
0 poezii, 0 proze
VMValerio Magrelli
S-a născut la Roma la 10 ianuarie 1957. A frecventat foarte tânăr la Sorbona cursuri de literatură și cinematografie, apoi din 1977 a început studii de filozofie la Universitatea din Roma. Colaborează la Periodo Ipotetico, Nuovi Argomenti, Prato Pagano, Lengua, Barbablu, Il cavalo di Troia, Inventario, Alfabeta. Este prezent în antologiile La parola înnamorata, Poesia degli anni settanta, L’io che bruccia, Viva la poesia. În 1979 debutează editorial într-un volum colectiv „Quaderni della Fenice”. nr.43, Guanda, cu ciclul „Hylas e Philonous”. Prima carte „Ora serrata retinae”, 1980, obține premiul Mondello pentru debut. Italiană Valerio Magrelli, nato a Roma nel 1957, ha pubblicato quattro raccolte di versi. Le prime tre, Ora serrata retinae (Feltrinelli 1980, premio Mondello opera prima), Nature e venature (Mondadori 1987, premio Viareggio) e Esercizi di tiptologia (Mondadori 1992, premio Montale), sono state riunite nel volume Poesie e altre poesie (Einaudi 1996, premio Salisburgo)....
2 poezii, 0 proze
PBPiero Bigongiari
Piero Bigongiari s-a născut la 15 octombrie 1914 la Navacchio (Pisa). A terminat Facultatea de litere la Florența, susținând o teză despre Leopardi în fața lui A. Momigliano. Este profesor de literatură italiană modernă și contemporană la Universitatea din Florența. A colaborat și colaborează la reviste precum: „Campo di Marte”, „Prospettive”, „Corrente”, „Letteratura”, „Paragone”, „Paradigma”, „Alfabeta” etc. Activitatea sa se desfășoară pe două planuri fiind în același timp un poet de valoare, dar și un critic important. Operele sale poteice sunt: La figlia di Babilonia (1942), Rogo (1952), Il corvo bianco (1955), Le mura di Pistoia (1958), Torre di Arnolfo (1964), Stato di cose (1968), Antimateria (1972), Moses (1979), Autoritratto poetico (1985), Col dito in terra (1986). Pentru critică și eseistică se pot aminti: L\'elaborazione della lirica leopardiana (1937), Il senso della lirica italiana (1952), Poesia italiana del Novecento (1965), La poesia come funzione simbolica del...
0 poezii, 0 proze
Antonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
GGGiuliano Gramigna
S-a născut la Bologna la 31 mai 1920. A studiat dreptul la Universitatea din Milano, oraș în care trăiește și lucrează în prezent ca critic literar al cotidianului „Corriere della Sera”. A colaborat și colaborează la reviste cunoscute (”il verri”, „Paragone”, „Quaderni milanesi”, „alfabeta”, „Il cavallo di Troia” etc.) și a fost cronicar literar la săptămânalul „Settimo giorno” și la „Fiera letteraria”. A publicat romanele: Un destino inutile (1958), L\'eterna moglie (1963), Marcel ritrovato (1969), L\'empio Enea (1972), Il testo del racconto (1975), Il gran truco (1978). Și-a strâns activitatea de critic literar în Interventi sulla narrativa contemporanea (1976) și în La menzonga del romanzo (1980). Ca poet a debutat în volum cu La pazienza (1959) după care au urmat: Robinson in Lombardia (1966), Esercizi di decomposizione (1971), Il terzo incluso (1971), L\'interpretazione dei sogni (1978), Es-o-Es (1980), Annales (1985). Giuliano Gramigna e un rafinat cunoscător al mecanismelor...
0 poezii, 0 proze
GBGuido Ballo
S-a născut la 12 aprilie 1914 la Adrano, la poalele Etnei în Sicilia. Din 1939 trăiește la Milano unde este profesor la Institutul de istoria artei de la Academia di Brera. S-a ocupat de noile limbaje în artă și poezie. A publicat culegeri de poezie experimentală în italiană și în alte limbi, însoțite de ilustrații aparținând unor graficieni și pictori renumiți. Iată câteva titluri ale volumelor apărute în limba italiană: Delitto e Annunciazione (Schwarz, Milano, 1954); Poemetto del fiume (Maestri editore, Milano, 1958); Il groviglio (Edizioni del Triangolo, Milano, 1958); Posta per gli amici (Edizioni del Cavallino, Venezia, 1966); L'albero poeta (Galeria Schwarz, 1966); 7 magnetico (Guanda editore, Parma, 1969); Mâd (Guanda editore, Parma, 1970); Metràpolis (Società Italiana Fonografica, Milano, 1973); Alfabeto solare (Palazzi editore, Milano, 1973); Sicilia controcanti (Guanda, Parma, 1975); Spartito lessicale (Guanda, Parma, 1977). A publicat numeroase studii asupra...
1 poezii, 0 proze
Alfabet neterminat
de Sabina Datcu
S-a oprit și totul a trecut. Apoi a urmat altceva. De ce a trebuit să parcurgă acest drum? Ca să ajungă dincolo târându-se?! A vrut să se ridice dar a urmat durerea și zbaterea neputincioasă a...
liniștea nu se scrie cu litere
de Rodica Lupu
liniștea nu se scrie cu litere nu liniștea rămâne o pagină albă o aripă de vultur mișcându-se lin prin aerul asurzitor un stigăt țâșnit dintr-o întrupare mai densă decât lumina când îi aflu adevărul...
Noi
de Alina Manole
Tu Locuiai în ziua în care lumina subția cerul precum echinocțiul zborul păsărilor de toamnă. Îți scriam numele, te îndepărtai, lumina aluneca peste litere, între noi se aduna liniștea, o zăpadă...
Spre ieşirea din haus
de Manolescu Gorun
I. X Marin sunt aici cu un X negru desenat pe piept pe planul secționat al navei despicată ca o ființă fără nume și nu știu dacă eu visez nava sau nava mă visează pe mine...
Cuvinte
de Locatelli Monica
Cuvinte s-au mai scris și s-au mai spus Și totuși scrise sau rostite par neterminate. Nici exclamații, nici afirmații nu-s Să-nchege tot ce vor să spună-n parte. S-au inventat abecedare, alfabete,...
Spintecarea adancurilor
de Camil Camil
Probabil că Stema morbidei injectări cu plumb ne-a determinat să ne punem amprentele pe chivotul avutziei, jefuit în aceeași zi cu cea a nașterii celui de-al treilea ochi al indeterminărilor sexuale....
MAI SANT . . .
de buzoianu adriana
MAI SANT . . . Mai sant rostiri nerostite inca, anume pentru a fi pecetluite. Mai sant cuvinte nedescoperite inca, anume pentru a fi descoperite. Mai sant momente nedeterminate inca, anume pentru a...
Comoara de sub cifru
de Gabriela Marieta Secu
Miraculosul tezaur al limbii romane! Comoara de sub cifru Dincolo de linia melodica a cuvintelor romanesti, mai este ceva ce ma fascineaza în limba romana, inteligenta unor cuvinte ce parca la noi,...
Festivalul Național de Epigramă "Traian Demetrescu" - Craiova
de Vali Slavu
Festivalul de la Râmnicu Vâlcea, desfășurat la început de noiembrie, părea să încheie ciclul manifestărilor epigramatice din acest an. Dar, spre surprinderea tuturor, avea să apară pe harta epigramei...
Cine sunt aromânii?
de Hristu Cândroveanu
Fireste ca sunt români, o spune chiar numele lor, cu un a protetic, o caracteristica a acestui dialect, evident romanesc. Ei rostesc cu un asemenea a inaintea cuvintelor ce incep cu anume consoane...