"Alegorie pe un degețel" – 5161 rezultate
0.04 secundeMeilisearchIvan Andreevici Krîlov
Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicatori. Cartea înțelepciunii poporului” - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe...
2 poezii, 0 proze
Alex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
Giorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
Constantin Mile
Ilustru întemeietor al presei românești democratice. In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul”, ,,Drepturile Omului”, ,,Facla”, publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile, N.D. Cocea au desfasurat o virulenta campanie antimonarhica. In spiritul organizarii politice a lucratorilor industriali au activat cercurile socialiste, dupa 1887 cercurile muncitoresti, si apoi cluburile muncitoresti. Ele au grupat intelectuali ca: Zamfir Arbore, Constantin Mile, Ion si Sofia Nadejde. In 1888, socialistii au participat la alegerile parlamentare, reusind sa trimita in forul legislativ al tarii pe primii doi deputati socialisti, Ion Nadejde si Vasile Mortun. In 1893 s-a izbutit inchegarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania ce avea ca organ de presa ziarul ,, Lumea noua”. La conducerea partidului s-au aflat intre altii, Constantin Mile, Vasile Mortun, Ion Nadejde si Al. Ionescu. Ați zis-o; mîne însă a voastră cuvântare De-am lua-o noi, nebunii, de-om zice tot ca voi:...
2 poezii, 0 proze
Victor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
fantasmagoric-alegoric
4 poezii, 0 proze
Maharajah Ioan
Autor al celebrei colectii de volume "Recursivitatea in 250 de cuvinte". Absolvent al Facultatii de Prostologie din Bucuresti Membru in Clubul de la Roman Membru in CFR ( Caile Ferate Rrome) Membru in organizatia "Podul de piatra" Director al Bancii din Parcul cu Platani Co-Autor al romanului alegoric "Am fost premier doua zile" Mare Clevetitor in Rang de mare Barfitor al Plaiului Mioritic
5 poezii, 0 proze
Zilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
Joseph Roth
Joseph Roth, *02.09.1894, Brody (Galiţia de Est) - †25.05.1939, Paris A scris romane de moravuri în spiritul realismului psihologic, împletind remarca ironică cu melancolia evocării, inspirate din epoca de declin a monarhiei dunărene (Radetzkymarsch, 1932 - „Marșul Radetzky”; Die Kapuzinergruft, 1938 - „Cripta Capucinilor”) sau din existența dramatică a personajelor obscure (Die Flucht ohne Ende, 1927 - „Evadare fără sfârșit”; Zipper und sein Vatter, 1928 - „Zipper si tatal sau”); foiletoane antifasciste. Un loc aparte în tematica ficțională a operei lui Joseph Roth îl ocupă problema evreilor, cea a individului în modernitate și cea a monarhiei Habsburgice în Europa Centrala. Perspectiva lui Roth este una în același timp istorico-politică și alegoric-morală, împletind realismul cu ficțiunea suprarealistă.
12 poezii, 0 proze
dragomir stefan(Iubeste Alegria SI Iubirea ,omul n
105 poezii, 0 proze
Alegorie pe un degețel
de gina-elena afrasinei
Copilul rupe petale de margaretă vesele ca dinții lui de lapte mama cântă în aer la violină soarele gâfâie în oglindă sacrificat noaptea așază zăbrele la geam. Viața pășește sfioasă printre tranșee...
ce mare lucru este un suflet care piere, sau zidul care vede și tace
de angela furtuna
o, dez-mărginirea dez-mărginirilor! nu există brâul deșirat al literelor care ucid ca niște colți de lup alb numai pelicula unui film mut și legile însuflețirii din duhul cel viu și mut amuțind un...
Alegorie
de Adrian Nicula
Frumusețe îmbălsămată, Contrar ziselor din bătrâni Te schimbi cu vremea, cu oamenii În pofida gurilor clevetitoare Exiști sfidătoare, Prinsă pe o pânză, pe muri, veșnică, Constantă universală, Între...
Ninge...
de Ciobanu Claudia
Ninge… Si pe buze imi sta inghetat surasul anilor albi… Ochii imi sclipesc in ferestrele mosaic… Imi vad o lacrima in turturele ce sta deasupra obrazului drept Imi sangereaza toata viata…si clipa...
Caravaggio
de adrian grauenfels
Caravaggio - ultimii 4 ani In mai 1606 la virsta de 34 de ani Caravaggio omoara la Roma pe un oarecare Ranuccio Tomassoni intr-o certa plecata de la un pariu pierdut, e ranit, invinuit de crima,...
Visul
de Gheorghe Oncioiu
Avalanșa de păianjeni, cu care se confrunta Gogu, era de-a dreptul impresionantă și miraculoasă în același timp. Hoinărise toata noaptea, fără nici un rezultat, prin casă, prin beci, prin magazie,...
Între Orfeu și Euridice
de Tudor Cristea
ÎN UNUL DINTRE „fragmentele despre poezie” incluse la finele antologiei „La cules de îngeri” (2003), Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) încearcă să-și definească propria creație, comparând cunoscuta...
bășcălia e un mit; cel mult, o amintire
de Vasile Munteanu
țara aceasta e atât de tristă încât mă strânge de gât degetele noduroase ale neputincioasei furii mi-au schimbat vocea iată-mă bărbat cu vers gutural predicator prin cârciumi sau în pustie nu alte...
Alegorie
de Mihaela Mihai
umbla, după baie, dezbrăcată prin casă, aprindea o țigară, după o abstinență de fix, zece ani. o ținea afectat între degetul arătător și mijlociu și privea prin fumul ușor albăstrui la carnea ce-i...
Un veac de singurătate
de Diana Lorena Țugui
UN VEAC DE SINGURÃTATE Gabriel García Márquez ,,semințiilor osândite la un veac de singurătate nu le era dat o a doua șansă pe pământ.’’ Nu căutăm să identificăm neapărat în literatură răspunsuri,ci...
