"Albul bate negrul, sau invers" – 20099 rezultate
0.07 secundeMeilisearch
ISIoana scrie
OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...
38 poezii, 0 proze
SSim
M-am născut într-o zi frumoasă de duminică în Vatra Dornei. Poate acesta este adevăratul motiv pentru care iubesc albul și iarna... Nu-mi știu calea și nu-mi cunosc destinul, dar îmi plac culorile vieții, cred în bunătatea semenilor și în iubire.
32 poezii, 0 proze
Vlad Maria
Am doar 15 ani... Varsta la care incepi sa vezi realitatea cu alti ochi. Varsta la care incepi sa deosebesti binele de rau,albul de negru. Nu multora le place sa vorbeasca despre ei insisi. Sunt de parere ca poti incadra un om intr-un anumit stereotip doar discutand cu el,vazandu-i modul de gandire, si nu catalogandu-l din prima sau judacandu-l dupa aspect.
4 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
Gerocob
Pasionat de cuvinte, fie că sunt în stare naturală, fie că sunt cultivate: atât timp cât transmit ceva, înseamnă viață. Cu gust de verde, sau în maroniu tomnatic, sub raze de soare văratic, sau împins în albul fulgilor de nea, rămân pentru mine izvor. Îngenuncherea mea, în a bea de aici, nu e nimic mai mult decât setea imensă, pierdută din existența atâtor ființe. Nu caut iluzii, nici risipire, ci sunt aici, ca umil rod, al viețuirii... Mi-ar plăcea să vă spun că mâine voi fi alfel. și mai sus. Însă, atât timp, cât orizontul îmi definește căutare, mă bucur că sunt.
21 poezii, 0 proze
PPPaul Pietraru
In fiecare Ianuarie, in fiecare zi de luni astept rasaritul cu fata spre nord si sufletul catre luna, smaraldele salcamilor grele de ploaie, insotite de acorduri blande de chitara, raspandesc dragostea, rapsodie colindand alte lumi, vindecate de sfarsit tragic, fara moarte, as inchide-o intr-o carte cu patruzeci si patru de file, cate una pentru fiecare anotimp al orasului meu de cand ma stiu, vin sec pastrand dulceata mustului din inceputuri, aroma migdalei, albul atingerii de matase, chemare infrigurata rostita cu tot corpul meu, insotita de zambetul implinit ca o coroana dubla, simetrica, incununare a sufletului si mintii omului.
167 poezii, 0 proze
albu adrian
sunt cine sunt
11 poezii, 0 proze
Albu Mircea
9 poezii, 0 proze
Albu Catalin
-
5 poezii, 0 proze
Albul bate negrul, sau invers
de razvan rachieriu
O aureolă străbate ființa de la un capăt la altul în ea un înger citește o carte cuvintele se joacă între ele și aruncă cu pietre de sensuri în necuvintele ce stau culcate în paturi de umbre pe...
Lumina dimineții de azi
de Sorin Teodoriu
În oraș ziua începe întotdeauna brusc. Cerul își schimbă deodată culoarea în timp ce străzile, clădirile, piațetele rămân neașteptat de negre, pustii, răcoarea umedă urcă timidă din pietrele cenușii...
Copile blond,
de Bot Eugen Iulian
de un ochi străin în noaptea dintre ani, pe tăcute ne-adâncim, până la uitare, unul în sinele celuilalt, tot așa cum o fac negrul și albul din simbolul Yin-Yang. Ne aflăm în continuă mișcare pe un...
Pezentul trecut al unui Univers
de Anghelina Tiberiu
Se îmbracă rapid. Își încorsetează sânii în sutienul negru; își ridică pantalonii strâmți peste fundul bombat; își leagă bluza cu cele 5 noduri. Ce bluză frumoasă are sau poate îi stătea doar ei...
vasul portocaliu
de Adina Ungur
câteodată în august vin zile din acelea în care ploaia nu se mai oprește nu te gândești la nimic doar privești pe fereastră cum dumnezeu îți spală orașul gri într-o zi ca aceasta m-a sunat soarele,...
Bagheta. Nemagică
de Daniela Luminita Teleoaca
Atinseseși iubirea. Sub ochii mei, mărindu-se-micșorându-se, iar mărindu-se, o făcuseși un soi de jivină suspectă, la îndemâna soartei, gata oricând să o scoată în afara legii: amor SACER, în sensul...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (44)
de Doru Ciucescu
Autogările sunt mult mai cunoscute călătorilor, comparativ cu aeroporturile, porturile maritime sau cele fluviale. În același timp, în unele gări aeriene am avut impresia că mă găsesc în unele...
Fifty cents - I -
de Emil Iliescu
Dumitru Duluș sări din patul jilav ca împins de un resort interior, pe care numai frica îl poate declanșa. Un pârâiaș de sudoare i se încolăcea pe după gâtul ros de sete după noaptea toridă. Visase...
Divorț
de Liviu Lucaci
Divorț -Poate ar trebui să vă cunoașteți, zice Iuliana, înghițindu-și lacrimile. Cred că a venit momentul să vă vedeți, înțelegi? O să te convingi, adaugă ea căutându-mi ochii, e un om minunat....
Cabrioleta
de Mircea Gheorghe
Cabrioleta Deschise poarta și intră în curtea mare, aproape un parc, umbroasă, cu copaci bătrîni și statui cenușii. O alee pavată ducea către o casă veche cu un etaj și mansardă. Un om strîngea cu o...