"Adăpostit sub scutul Minervei " – 3585 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
PIpoate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
MDMarin Corneliu Dobre
In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi. Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare. Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta. Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu. Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa...
55 poezii, 0 proze
Adăpostit sub scutul Minervei
de Ion Pillat
Adăpostit sub scutul Minervei stau deoparte La umbra unui dafin ce n-are vestejiri. De gloria lumească de secile vrăjiri A vremii-nșelătoare totuna de departe. Adun pământ și plante și oameni într-o...
Scutul Minervei IV
de Ion Pillat
IV Adăpostit sub scutul Minervei stau deoparte La umbra unui dafin ce n-are veștejiri, De gloria lumească, de secile vrăjiri A’ vremii-nșelătoare totuna de departe, Adun pământ, și plante, și oameni...
Impertinenții
de Cucu Constantin
A fost o data ca niciodată, undeva în sudestul Europei, un popor de impertinenți. Niște primitivi incapabili să înțeleagă geopolitica, macroeconomia și eforturile susținute ale unui președinte cu...
tablou furibund și noapte liniștită. insomniac
de Ștefan Petrea
noaptea grăiește umbre aseară tuna cerul că prea multă sămânță de căldură adunase în el fulgerele îngânau lumina vântul speria copacii câte unul trosnea și se închina pământului sub trăsnet acum s-a...
Dintr-un jurnal al poemuririi
de Dragoș Vișan
Din trupuri Ikebana Nu mi te-ai dovedit neprimitoare, încă bizantină cetate, Constantiana, tu, suflet scăldat în ape... tu, trup tăiat (τωμις) care mă prinzi seara de...
Sporul și desăvârșirea sufletească
de Elisabeta Branoiu
Iisuse, Doamne, Dumnezeul meu Deschide-voi gura mea către Tine deși sunt cenușă și pământ iar dacă socotesc că sunt mai mult decât atât Tu, Doamne, Te ridici pe dată împotriva mea când păcatele mele...
Speranța... dinozaurilor!
de Cornelia Georgescu
Capitolul 49. Als îşi revenise, pare-se total şi apăruseră deja diferenţe de opinii între cei doi, ceea ce, probabil era normal. Rena se aşteptase la o asemenea reacţie din partea colegului ei, dar...
Speranța... dinozaurilor!
de Cornelia Georgescu
Capitolul 38. Rena nu se opri pe puntea principală, ci se îndreptă spre cabinetul medical, unde constată doar că starea lui Als era neschimbată, nici nu se înrăutăţise, nici nu se îmbunătăţise. Prin...
Speranța... dinozaurilor!
de Cornelia Georgescu
Capitolul 41. Bineînţeles, de cum părăsiră adăpostul Tyrannei, apăru Cretacicul şi tot ceea ce era legat de acesta; pădurea, dinozaurii – carnivori şi erbivori, ferigile înalte, iar undeva, în...
Ruptura
de Mihaela Rascu
La primul țipăt al sirenei, cercetașul se năpusti spre cel mai apropiat adăpost, cu speranța că va ajunge să se pună în siguranță înainte de a se dezlănțui iadul. Nimeri din plin într-un amalgam...
Două stele
de Stoica Nicolae Ciprian
Pe patul nostru nu se află nimeni. Sunt Eu, ești Tu. Azi locul acesta era plin de întuneric. Eu eram pe loc, tu erai strălucire. Secundele erau fluturi pe care amândoi încercam să îi prindem cu o...
de acolo de unde apasă
de Alex Popp
în ultima vreme n-am mai lăsat rima să muște din curul meu mare să modeleze ritmul sonete atletice rondeluri sprintene cu piciorușe rotunde de artemide blonde ca un sicriu sunt ele pentru șerpii ce...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre mistere ale creștinismului (140) Isus se naște de două ori: o dată, în ceruri, din tată, fără mamă; a doua oară, pe pământ- din mamă, fără tată… Apoi, a treia oară: reînvie din moarte!...
A Paris (3)
de Lorena Stoica
“O`Sullivans” e un bar tipic englezesc, mă rog, irlandez, pe bd Montmartre, la numărul 1. Întunecat, cu lumina zgârcită chiar și în miezul zilei. Lambrisat, cu mese de lemn, scaune de lemn, cuiere...
Vasilica Grigoraș - Ochi în ochi cu luna – tanka și pentastihuri
de Ana Urma
Clipe de tăcere între îndoială și extaz După volumul Doar cu pana inimii[Tanka] publicat la Editura Pim(2015), volum de incursiune în lirica niponă, de fapt o multitudine de poeme de meditație de...
Decembrie contemporan
de Tinca Mihai-Paul
Decembrie contemporan Peisajul stă tencuit sub un cearceaf cam palid Adăpostit sub stratul alb, deloc prea gros, Și stau așa, mirat, privind la un frumos Care-mi alungă foamea, lăsând mâncarea-n...
În alfabetul cunoașterii
de Silviu Somesanu
Se aude un sunet străin vine rece pe o rază de lună și-i dă contur de întuneric nopții adăpostit sub cupola timpului. Ne vom regăsi și fără vedere când lumina nu ne va însoți, poate scapără cremenea...
Autoportret..
de P Gigi-Alin
Autoportret... Cerul intunecat ma ameninta Fulgere, tunete, ploaie... M-am adapostit sub coroana unui copac si am patruns in el. In scorbura copacului Am descoperit ca rasina era inima mea......