"... abia mai apoi, a murit" – 20139 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
VGVasili Grossman
Vasili Grossman s-a născut la 12 decembrie 1905 în localitatea Berdicev din Imperiul Rus. Aparține unei familii de intelectuali evrei. A absolvit Facultatea de Chimie la Universitatea din Moscova.A lucrat timp de trei ani ca inginer chimist la o mină din Donbas, apoi ca asistent chimist la Institutul regional de patologie și igiena muncii, ca asistent la Catedra de chimie generală din cadrul Institutului de Medicină din Stalinsk. A fost și corespondent de război. Printre cele mai importante opere ale sale enumerăm: romanul "Viață și destin" ("Jizni i sudiba"), volumul de nuvele "Iadul din Treblinski", trilogia de povestiri "Stepan Kolciughin"etc. Autorul a încetat din viață la 14 septembrie 1964, la Moscova. Scriitorul a murit in 1964, dupa ce romanul sau "Viata si destin" a fost "arestat" de KGB; dar, ca prin minune, au "scapat" o dactilograma si chiar un manuscris; romanul a aparut in Occident in original si in traduceri, iar pe pamant rusesc abia in 1988. Tot asa, povestirea "Panta...
1 poezii, 0 proze
RMruslan moscalu
Nascut la poale de ape, adica pe albia raului Nistru, de langa orasul Soroca, am trecut prin copilarie , urmand mai intai scoala primara in satul Stanca, apoi pe cea din o. Soroca, acum ma aflu la facultate in Chisinau....Ma descrie insa consider ca cel mai frumos cuvantul...Cel mai important este ca ma aflu aici in sufletul neamului meu si ar fi bine sa cunoastem cu adevarat alchimia vietii, prin arta esentiala a vietii,- frumosul, deoarece daca nu ar exista nimic minunat in aceasta viata consider ca nici nu ar merita sa existam! Cu drag de voi, semnez eu,- Ruslan
10 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
CNCristian Neagu
Cristian Neagu s-a născut la 19 septembrie 1959 în București. Părinții săi se despart când acesta abia împlinise frageda vârstă de cinci ani. Își urmează instinctiv tatăl, (Neagu Gh.) iar destinul îi atribuie o coplărie dură. În anii de școală își găsește refugiul în cititul cărților, având "fișă permanentă" la biblioteca de cartier. Scrie primele poezii la vârsta de 12 ani, apoi cu ajutorul profesoarei de limbă și literatură română Stănescu Elena (de la șc. gen. nr 131 București) publică în revista "Cutezătorii." Este selectat pentru "Tinere condeie" dar și în pagina elevului din revista "Amfiteatru" (Tudor Opriș) În 1974 versurile sale sunt apreciate de Adrian Păunescu, moment în care Maestrul îi devine mentor, și la îndemnul domniei-sale, Cristian Neagu studiază estetica și critica literară semnate de nume celebre. Mai bine de opt ani, sub statutul de autodidact, conspectează și crează în epicul tăcerii izolându-se de lume, daruindu-se cititului, formându-și un univers de...
210 poezii, 0 proze
APAldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
Radu Stanciulescu
După ce m-a adus barza și am facut toate vaccinurile necesare și recomandate de medici, am început să învăț câte ceva despre această lume. Mai întâi de la mama, apoi de la tovarășa învatatoare, după aia de la tovarășii profesori (7+8 ani în total). A urmat liceul, alți tovarăși profesori, alți 4 ani de viață. Am vrut să fiu student. Am reușit - vreo 3 ani cu tovarășii profesori și alți doi cu domnii profesori (adică, revoluția "m-a prins" prin anul III :-) ). Alți 5 ani de viață. La absolvire, mama mă visa "baiat cu studii" dar am devenit "somer cu diplomă". M-am "încordat din toți porii ființei mele" (pe banii alor mei :-) ) și am făcut/absolvit colegiul de informatică. Din 1995 lucrez în domeniul informatic. Mie îmi place să cred că sunt programator, dar am lucrat și ca admin de LINUX și ca un fel de analist-programator în probleme de gestiunea și managementul materialelor la o firmă de construcții metalice. Conform mersului timpului, când totul pare a se muta pe Internet, am...
14 poezii, 0 proze
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
KVkeller victor-theodor
nascut intr-o zi de joi iarna 1996 Imi moare timpul după ce mi-am fotografiat cuvintele de abia mai respiră sub umbra îngerilor mei îl simt supărat trist cu povara febrilă oprit în gâtlejul amintirilor ce nu mă iartă ele imi ies din puhoiul viselor undeva pe frunte lângă vanitatea bățoasă ce călărește pe coama melodramei realului o viață-n tablouri ale cărei culori mi se strecoară printre degete sub povara sangvină ........................ tedik9@yahoo.com
32 poezii, 0 proze
HBHeinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
MLMario Vargas Llosa
Mario Vargas Llosa este un scriitor peruan născut în 1936 la Arequipa (Peru) și a copilărit în Bolivia împreună cu mama și bunicii materni, închipuindu-și că tatăl lui e mort și că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie își părăsise soția însărcinată și avea să-și revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 și 1952 urmează cursurile unei școli militare din Lima – experiența descrisă în primul roman, Orașul și câinii (1963). În 1955 se căsătorește cu o mătușă, provocând mare scandal în familie, și divorțează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu verișoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franța ca profesor de spaniolă și ziarist. După o tinerețe în care se apropiase de comunism, ia distanță față de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism. Călătorește, predă la universități din America și Europa, devine scriitor celebru prin forța epică,...
11 poezii, 0 proze
... abia mai apoi, a murit
de mihai amaradia
A fost odată ca niciodată un om ce renunțase să mai respire. Alesese să respire in locul lui pământul arat, botinele nepurtate, păpădiile aeropurtate, cosițele rumenite, animalele de curte și...
respirări
de Nichita Stănescu
\"A fi fara sens, inseamna a nu fi. Descoperire brutala si violenta odata cu scrisul. Scrierea cuvantului este echivalenta cu imbracarea trupului in haine. Un cuvant scris este un cuvant cu vita de...
De ce a fost închis Caraion în 1950?
de Dragoș Vișan
Cauzele interzicerii operei lui Caraion și ale condamnării la închisoare Un poet oprit de-a mai fi poet își duce revolta până la capăt. Oamenii mârșavi pot inventa despre el tot felul de zvonuri, ca...
Străbătând ceața 30
de nicolae tomescu
Au urcat apoi o stradă în pantă până la Grădina botanică. Nu s-ar mai fi despărțit de seră, nici de Pârâul țiganilor ori de grădina japoneză, cu podurile, dar domnul Droc i-a grăbit și trebuia să-i...
Cronica regretelor
de dan stefan
Acum am rămas singur în salon și nu cred că voi mai avea timp să-mi termin de scris memoriile, postumul meu mesaj adresat ei. De mic copil avusesem început de meningită, mai apoi sinuzită cu serioase...
Batran singur si nemuritor cauta prieteni pe masura
de Laura Dragomir
Primul pom a inceput sa creasca dupa ce i-a cerut lui Dumnezeu pe cineva cu care sa mai schimbe o vorba, dar nu se astepta sa-i trimita tocmai un pom. La inceput il privea cu ochi rai: \'De ce a...
Caiete de vacanță - Londra 2008 (3)
de Helia Rimoga
* După două zile Vântul a început să bată. Astăzi am simțit pentru prima oară niște mărunți și sporadici stropi de ploaie londoneză. Suntem pe Ludgate Hill. Autobuzul ne-a lăsat undeva pe Fleet...
Detașare plânsă
de BR
...eram amândoi goi...iar eu ma culcasem lângă glasul tău...era tare bine acolo și sânii tăi calzi imi păstrau tâmplele...iar tu cântai...poate ceva despre stelele care ți-au cutreierat noptile...sau...
Gazela
de Boris Druță
G A Z E L A Fiicei mele Veronica Pe la mijlocul verii Onisifor se îmbolnăvi grav. Suportă o intervenție chirurgicală, zăcu luna iulie în sala de reanimare, apoi avu o lună de convalescență, iar când...
Considerații telurice privind Spiritul Absolut hegelian și Brahmān-ul hindus
de BILBA DANIEL
„Continua Cunoaștere a Sinelui Suprem, înțelegerea rostului cunoașterii adevărului – aceasta este Cunoașterea; ceea ce este altfel decât aceasta se numește necunoaștere. Îți voi dezvălui obiectul...