" Nesfârșite ramuri de lumină" – 8221 rezultate
0.05 secundeMeilisearchAlina Vasilcan
Eu sunt:Albastru Albastru sânge- Simt în mine Acorduri nesfârșite De tonuri cristaline Și odele înalte, Puternic orchestrate- Au dispărut acum Corăbiile-n noapte. Și eu, adânc-adânc, Tot mai adânc, Eu mă scufund În marele albastru surd. Am sânge-albastru Și în mine Se-ntrepătrund Puteri divine. Mi-au revărsat, În suflet și în minte Un mare-albastru, Fără cuvinte...
7 poezii, 0 proze
Vahé Godel
O îmbinare de Orient și Occident, de reflexivitate și sensualism, de musturi și rigori, imprimă versurilor lui Vahé Godel, poet de origine armeană, născut în 1931, la Geneva, o vehemență specifică, nu fără asociaționisme frapante, după cum reminiscențe ale unui suprarealism supus la nesfârșite filtrări, fracturi, probe de foc, avertismente și provocări decroșează mai la tot pasul niște nervi de legătură între fantezie și realtiatea imediată. A tradus din poeți armeni și a făcut adaptări din lirica românească (bunăoară din poemele lui Gellu Naum). Colaborator al multor reviste din Franța, Belgia, Germania, Elveți, România și Armenia. A participat la alcătuirea antologiei „Masa tăcerii” (Simpozion de metafore la Brâncuși) cu poemul „A l'aube” (extras din Cinci poeți romanzi, ant., traducere, prefață și note de Ion Caraion, Editura Albatros, 1972, col. Cele mai frumoase poezii) Bibliografie (în franceză) Signes particuliers, 1969 Cendres brûlantes, récit,1970 L'oeil étant la...
2 poezii, 0 proze
Albu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Radulescu Alina
"Singura cu toata singuratatea ascult bazaitul surd al calculatorului... deodata..tacere...ascult tacerea si parca vorbeste...neincetat...si vorbeste si vorbeste...si astfel urmez Juramantul Tacerii... Pare o lege din Coza Nostra a?:)) Nesfarsita mafie a "Lumii" lolik sau poate ma insel...da... poate ca nu :))))...Asha ca ascultati-mi tacerea care va vorbeste...si vorbeste...
6 poezii, 0 proze
Mitu Cristian
Există iubiri ce se sting ca lampa rămasă fără ulei ori ca torenții ce seacă atunci când ploaia s-a oprit. Dar dragostea adevarată este asemeni puternicului izvor care țâșnește din pământ; curge mereu, nesfârșit. Sfantul Isaac Sirul
1 poezii, 0 proze
Ruse Florian
Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!
2 poezii, 0 proze
Adi Craciun
nascut. crescut. educat. ntz ntz ntz - ceva n-a mers:). m-am nascut (multumesc mama). ma cresc. ma educ. :). am si aripi. substanta substanta substanta ... dar e circular ... dar e nesfarsit ... deci pierzi, nu? pe scut sub scut - astea-s mofturi de doi bani. noi n-avem scut.
11 poezii, 0 proze
Alin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
10 poezii, 0 proze
Silviu Andrei
nascut, dupa spusele parintilor, intr-o toamna timpurie, intr-o zi prielnica nasterilor si neprielnica nascutilor, intr-un an lipsit de prea mari semnificatii, un an ca oricare altul, pierdut in sirul lor nesfarsit ceva facultate pe-acolo, still pending...
5 poezii, 0 proze
Charles Simic
Charles Simic s-a născut la 9 mai 1938, în Belgrad, Iugoslavia, și a avut o copilărie traumatizată de al doilea război mondial. În 1954 emigrează din Iugoslavia cu mama și fratele lui să-și întâlnească tatăl în Statele Unite. Au locuit în Chicago și împrejurimile acestui oraș până în 1958. Publică primele poezii la 21 de ani, în 1959. În 1961 este înrolat în U.S. Army și în 1966 își ia licența de la Universitatea New York, în timp ce lucrează nopțile pentru a se întreține. A publicat mai mult de 60 de cărți între care: „Ce spune iarba” (2009), „Micul ceva” (2008), „Anturajul meu silențios” (2005) „Poeme selectate: 1963-2003” (2004), „Vocea de la ora 3:00 AM: selecție de poeme vechi și noi” (2003), „Picnic de noapte” (2001), „Cartea dumnezeilor și a dracilor” (2000), „Jackstraws” (1999), „Plimbând pisica neagră” ( 1996), „O nuntă în iad” (1994), „Hotel Insomnia” (1992), „Lumea nu se sfârșește: poeme în proză” (1990), „Poeme selectate: 1963-1983” (1990) și „Blues nesfârșit” (1986)....
1 poezii, 0 proze
Nesfârșite ramuri de lumină
de Jerlăianu Manuela Cerasela
Nesfârșite ramuri de lumină Noaptea se umple cu roua viselor Stelelor le strălucesc ochii și focul inimii deschis se îmbată cu iubirea care se arată proaspătă în inima miilor de trandafiri cu...
E-atîta toamnă
de george ionita
E toamnă și frunzele tresar pe ramuri înfiorate de reci adieri tristeți ascunse răscolesc apusuri grăbite peste care stropi de lumină se scurg purpurii înroșind umbrele în suflete amintirile dau...
Adoris si Kromia(34)
de Viorel Darie
Adoris si Kromia(34) Șuvoaiele înviorătoare ale ploii de amiază fuseseră înghițite de pământul avid. Norii fugari se risipiră iar cerul senin și liber promitea o după-amiază liniștită și plăcută....
Încă mai sper
de Bogdan Ionică
Alerg de vise întregi… Priveam tabloul verde al eternității, o frumoasă stâncă acoperită de un covor de iarbă deasupra mării infinite. Vântul bătea încet. Am văzut o mică gaură într-un colț...
Vulturul
de Ioan Grosaru
Vad infioratoare Aripile tale Intinse peste zare Menite sa-nfioare Miraculoasa vale O adiere-usoara Din marginile zarii O simt ca ma-nfioara E-un vultur care zboara Spre gandul cugetarii Un cantec de...
Râul care merge înainte
de Bogdan Patrulesei
Râul care merge înainte… 1. Stătea pe malul canalului sub niște sălcii plângătoare, cu bățul la capătul căruia era legat un fir cu un cârlig, stătea cu acesta în apa puturoasă. Nu spera că mușcă...
Scrisoare
de Ion Pillat
Se lasă iar amurgul pe parcul din Miorcani, Și zgomotul pe care l-am auzit de ani, Cu pulberea luminii ajunge pân’ la mine: E mugetul cirezii ce-ncet, cu seara, vine. Sunt scârțâiri de care pe drumul...
Luntrea Sublimă
de Victor Kernbach
CAPITOLUL I De patru nopți, neamurile negre așezate în oazele dintre marele deșert și valea rodnică a fluviului Hapi își pierduseră liniștea. Sunetul îngrijorat al tobelor de la miazăzi arăta că nici...
Poem felin
de Nincu Mircea
Am dormit bine numai când ca o pisică gândeam. Aflam cele mai bune stări și contorsionări prin care mă cățăram între ramuri spre a le adăuga paseri din lumini ce în gând creșteau așteptând nemurirea....
Cad
de Vanghele Ion
Cad ploile ca niște lacrimi surde, Din norii cenușii care s-au spart, Prin ziua goală începând să umble, Cu aripile frânte în înalt, Sărmane frunze, pe pământ suspină, Și gemetele-și plâng pe...
