Sari la conținutul principal
Poezie.ro

" ALUNECARE PRIN RISCURILE DULCI"9375 rezultate

0.06 secundeMeilisearch
37 rezultate
Alexandrina MateescuAM

Alexandrina Mateescu

AutorAtelier

Mă numesc Alexandrina Mateescu, sunt născută în miez de iarnă în satul dintre plopi, prin geamul casei mele în fiece dimineață schițez răsăritul, pe care-l port de la primele poezii în suflet. Cel mai frumos joc al dimineții sunt razele de lumină care alunecă printre gene și înfășură sufletul în cîntul veșnic al începuturilor.

22 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

CI

Catalin Ionescu

AutorAtelier

Imi merge mintea si aluneca in idei permanent.

2 poezii, 0 proze

crisan teodoraCT

crisan teodora

AutorAtelier

O stare ingrozitoare, de nemarginita sila fata de tine insuti, cand totul se destrama, cand totul parca aluneca intr'o prapastie, un fel de mahmureala psihica, un gust neplacut in gura, o oboseala adanca, atat de adanca incat pana si ideea mortii o privesti cu plictiseala..

3 poezii, 0 proze

crisan gabrielaCG

crisan gabriela

AutorAtelier

REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...

10 poezii, 0 proze

C

Chwoika

AutorAtelier

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

Petru AnghelPA

Petru Anghel

AutorClasic

Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...

1 poezii, 0 proze

ALUNECARE PRIN RISCURILE DULCI

de FLOARE PETROV

ALUNECARE PRIN RISCURILE DULCI Un rest de vulpi polare amușină monden Tentații dulci- bărfele cu glazură din miez De plumb topit, ziarul cu care mă antrenez Cu care uneori alimentez un catren Astfel...

PoezieAtelier

Sângele din lampă

de Ilarie Voronca

lui Jules Supervielle Ființa ta mi-aduce din necunoscut glasul tău suav Ca un vapor care aduce din fundul Indiei albul fildeș. În locul unei vorbe steaua lacrimei tremurătoare Și rădăcini rămase în...

PoezieClasic

Exil la Pontul Euxin

de Constantin Lamureanu

Exil la Pontul Euxin (I) După ce voi muri, când voi ajunge în fața Celui Carele, El, Singurul, are dreptul să judece, nu îi voi spune: \"iartă-mă!\". \"Am fost poet\", îi voi spune. \"Adică: am...

PoezieAtelier

n-ai fi putut să vezi de la început toate acestea

de ioana negoescu

În sfârșit te-ai privit în oglindă încă mai cred că ar fi fost mai deplin gestul dacă l-ai fi înfăptuit ca pe o ispășire scările urcă în ultimul timp fără tine deși poți să vezi de undeva de sus...

PoezieAtelier

Noi și ei

de Cristina-Monica Moldoveanu

Tabloul cu șatra încă mai atârnă în casa noastră. Când a murit, unchiul a lăsat moștenire tabloul celălalt, cel cu țiganca tânără cu sâni dezgoliți, unei rude prin alianță. În copilărie mi-era frică...

ProzăAtelier

Ultima divă

de Maria Gold

Se făcuse după-amiază. Curentul de aer fierbinte venea dinspre insulă, cuprindea plaja înconjurată de lespezi albe și ținea fîșia de nisip captivă între ocean și pîlcul de verdeață- doar niște tufe...

ProzăAtelier

Continuitate

de Daniela Luminita Teleoaca

Se întoarce cu fața la perete. Așa cu răsuflarea înghesuită, gândurile se așază unele peste altele, timpul devine cerc alb, un șarpe își mușcă nevrotic vârful cozii..., obiectele se estompează. Cine...

ProzăAtelier

Prin Amazonia/ jurnalul brazilian

de Andrei Badea

Puștiul n-avea mai mult de zece ani. Îmbrăcat într-un tricou albastru și pantaloni scurți de aceeași culoare, stătea alert lângă jgeabul de scânduri aspre care cobora într-un unghi sever către mal....

ProzăAtelier

Gabriela Marieta Secu [Geea] – la răscrucea limpezirilor lăuntrice

de Maria Prochipiuc

Pe Gabriela Marieta Secu am descoperit-o, nu acum când încerc să parcurg o parte din poemele sale, ci cu mult timp în urma, poezia ei are frumusețea versului scurt, dar mai ales am descoperit iubirea...

EseuAtelier

Pedeapsa capitală

de AAA

Dacă vrei să te cerți cu cineva, începe o discuție despre religie, politică, avort, clonare sau pedeapsa cu moartea. Toate se numesc “probleme de etică” și fiecare conține o sămânță de discordie, de...

EseuAtelier

Mak’d±wa

de Cezar C. Viziniuck

1 X-252 „Căutătorul” își păstra viteza navigând lin, fără turbulențe înspre „X-252”, planeta pe care cu șapte ani în urmă, organizația pierdu trei oameni importanți, unul dintre ei fiind chiar...

ProzăAtelier

clepsidra veșniciei aparente

de Erika Eugenia Keller

...sunt poeta lu’ tata, știți nu? aia ce-și bagă picioarele în resturile secundelor vieții ei apoi își mestecă aroma timpului împărțit în drumuri, foame, idei și multe frici. de fapt "eu nu sunt...

PoezieAtelier

soarele negru

de emilian valeriu pal

Februarie 2000. În cadrul unei liturghii pontificale prezidată de episcopul Diecezei, trei preoți au primit mandatul misionar. Preotul Marcelin Butnaru a primit mandat pentru Kenya, preotul Egidiu...

ProzăAtelier