Akhenaton (Amonophis IV)

Aceasta este viziunea istoricului James Breasted asupra celei mai complexe personalitati din antichitate, Amonophis IV, cea mai simpla si cea mai corecta dintre toate cate au fost exprimate pana astazi. In urma cu aproape 3800 de ani, istoria Egiptului cunostea o perioada de criza statala prin prabusirea Regatului Mijlociu si faramitarea teritoriala consecutiva, parte din teritoriu fiind cucerita de hicsosi – este a doua Perioada Intermediara din istoria antica egipteana. Dupa 200 de ani, alungarea hicsosilor si readucerea Egiptului sub o singura coroana este infaptuita de Ahmose (Ahmosis I), o capetenie tebana care devine astfel primul faraon al Dinastiei XVIII si deschide o noua perioada de cuceriri, Regatul Nou. Succesorii sai au urmat politica expansionista, unii dintre ei fiind foarte cunoscuti: Hatshepsut (Makare), prima femeie faraon, si Tuthmosis III, faraonul care va duce granitele Egiptului acolo unde nu vor mai ajunge vreodata. Politica statala devine treptat din ce in ce...

1 poezii, 0 proze

Methadon 3000

0 poezii, 0 proze

Pablo Neruda

Pablo Neruda, pseudonimul scriitorului Chilean Ricardo Eliecer Neftalí Reyes Basualto, s-a născut în Parral, un oraș aflat la 300 km la sud de Santiago, la data de 12 iulie 1904. Tatăl său a lucrat în domeniul căilor ferate, iar ama sa, Rosa Neftalí Basoalto Opazo, a fost învățătoare murind la două luni după ce l-a născut. Prima lucrare a sa publicată a fost un eseu pe care l-a scris la vârsta de treisprezece ani, “Entusiasmo y perseverancia”, pentru un ziar local. În 1920, când el a adoptat pseudonimul de Pablo Neruda, a început să publice de poezii, proză și articole în ziare. Anul următor, el s-a mutat în Santiago pentru a studia franceza devenind profesor. Curând abandonează catedra dedicându-și întregul timp poeziei. În 1923, primul său volum de poezie, “Crepusculario”, a fost publicat. În anul următor publică “Veinte de poemas de amor” și “Canción desesperada”, o colecție de poezii de dragoste care au fost controversate pentru erotismul lor. Ambele lucrări au avut o critică...

143 poezii, 0 proze

Eugen Cioclea

Eugen Cioclea este un poet, eseist și publicist moldovean contemporan Membru al Uniunii Scriitorilor din România și Moldova. Traducator în diferite instituții, din 1992 funcționând ca redactor-șef la “Tineretul Moldovei”. S-a născut pe 4 august 1948 la Druță, Edineț, ca fiu al lui Sergiu Cioclea, profesor de limbă și literatură română și al Iuliei Cioclea, învățătoare. Devine cunoscut ca poet încă din anii șaptezeci pe când își făcea studiile la Facultatea de Matematică a Universității “Mihail Lomonosov” din Moscova cu o bună parte dintre poemele ce vor alcătui mai târziu, abia la 40 de ani, volumul de debut “Numitorul comun”. Cartea va fi publicată în 1988 într-un tiraj de 3000 de exemplare, deschizându-se cu o prefață de reputatul critic literar Eugen Lungu și se va bucura de o largă apreciere în lumea literară. Biologic vorbind, dar și din punctul de vedere al recunoașterii literare, Eugen Cioclea e mai mult șaptezecist decât optzecist (optzeciștii sadea, colegii săi de generație –...

9 poezii, 0 proze

Alexandru Andrieș

Alexandru Andrieș (13 octombrie 1954, Brașov) – cântăreț de folk. Arhitect. Scriitor. Poet. Traducător. Pictor și grafician. Studiile la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (1980). Conferențiar Doctor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu". Debut solistic în 1974 - Club A, scenic în 1979 - Festivalul de jazz & rock Brașov, cu trupa Basorelief. Debut discografic în 1984 la Electrecord (cu albumul "Interioare"). Are la activ peste 3100 concerte pînă în 2002. Volume Așteptînd-o pe Maria (1991) (La mulți ani Dylan) (1991) Singur acasă (1992) Premii și distincții Uniunea Arhitecților din România (din 1980) Uniunea Scriitorilor din România (din 1994) D.D.A. / Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (din 1994) Asociația Ziariștilor din România

40 poezii, 0 proze

Haralamb Zincă

Haralamb Zincă (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a născut pe 4 iulie 1923, la Roman. Scriitorul a captivat generaţii întregi de cititori prin cele peste 50 de romane polițiste şi de spionaj publicate, dar şi prin jurnalele de front şi cărțile de cercetare istorică. Este considerat părintele literaturii de gen din România, Sfârșitul spionului fantomă fiind prima carte de spionaj scrisă de un autor român, iar O crimă aproape perfectă, prima carte polițistă. A fost unul dintre cei mai vânduți scriitori români ai epocii sale. Cărţile lui, tipărite în tiraje de 250.000 — 300.000 de exemplare, se epuizau în doar câteva zile. Cazurile inventate de el erau atât de surprinzătoare, încât anchetatorii profesioniști îi cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti — pentru cartea-document Și a fost ora H (1971) — şi cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, după o lungă suferinţă, la Bucureşti, pe 24...

2 poezii, 0 proze