"întotdeauna te vei întoarce de unde ai plecat" – 20068 rezultate
0.07 secundeMeilisearch
LSLupsa sorina
Nu întotdeauna ai viața ta, nu întotdeauna viața te are pe tine... dar totuși trăiești, așa că dovedește-o!
26 poezii, 0 proze
SISandrina-Ramona Ilie
Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho
103 poezii, 0 proze
ECEnache Corina
S-a născut la 2 octombrie 1987 într-o familie de intelectuali, în satul Novaci, județul Giurgiu. Școala primară și gimnaziul, le-a absolvit la Școala Generală Numărul 4 Popești. Tatăl învățător, și mama contabil. Mama, mare iubitoare de cărți, a îndrumat-o spre citit, iar bunul Dumnezeu a făcut să îmbrățișeze arta numită poezie. Tatăl său a încurajat-o și a reușit să devină una dintre multele surse de inspirație, și singura sursă pentru poeziile sentimentale. Cei care au ajutat-o foarte mult și i-au dat întotdeauna încredere în sine au fost profesorii săi. A debutat în anul 2003 la concursul de creație literară „ Noi și Europa”, la care spre surprinderea sa a câștigat premiul al treilea. Pentru ea poezia este o oază de scăpare, din lumea aceasta de gheață. A încercat de multe ori să renunțe la scris, dar nu a reușit. Totul o ducea spre foaie și pix. Lumea pare mai bună când îți găsești vocația, toți te privesc altfel. Acum nu o să mai încerce să renunțe pentru că nu va reuși....
9 poezii, 0 proze
FPFrancis Ponge
Francis Ponge (n. 27 martie 1899, Montpellier - d. 6 august 1988, Bar-sur-Loup, Alpes-Maritimes) a fost un celebru poet francez modernist. Inițial asociat cu suprarealismul, a sintetizat repede o formulă personală care îmbină poezia și eseul și care are întotdeauna ca subiect un lucru sau altul - de unde ideea de "poezie a obiectelor", obiecte ce se substituie în mare măsură prezenței umane. În literatura română, influența lui Ponge se resimte la mai mulți poeți precum Emil Brumaru, Constantin Abăluță, George Almosnino, Petre Vasile Fati, Gheorghe Grigurcu, Mircea Valeriu Popa, ș.a. La noi în România a apărut în 1974 la editura Univers o ediție tradusă de Irina Mavrodin a cărții "Le Parti pris des choses" (tradusă ca "De partea lucrurilor"), primul său volum și cel mai cunoscut. / Francis Ponge est un poète français, né à Montpellier le 27 mars 1899 et décédé au Bar-sur-Loup, Alpes-Maritimes, le 6 août 1988. Œuvre * Le Parti pris des choses, 1942. * Proêmes,...
7 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Nicolae Avram
Nicolae Avram este licențiat în Drept și membru al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud. A debutat cu volumul „Cântece de sinucigaș (cartea I)” (2000), pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor – secțiunea debut, la Colocviile Coșbuc, Bistrița (președintele juriului: Cezar Ivănescu). A mai publicat „Litanii pentru diavol” (2006) și „Cântece de sinucigaș (cartea a doua)” (2008), volum distins cu premiul „Radu Săplăcan”. A îngrijit ediția „Iată cina. Iată taina”, cuprinzând poemele postume ale lui Aurel Onișor (2007). "Federeii” , Casa de Editură Max Blecher, 2010 Despre FEDEREII: „Cu o poezie ca aceasta nu se poate trișa, ea te aruncă în miezul literaturii dure și autentice dintotdeauna, de la Jack London la Irvine Welsh, vizitându-i, de pe tărâm autohton, pe George-Mihail Zamfirescu sau pe Arghezi... Dacă își va găsi cititorii, n-am nici o îndoială că Federeii va fi o carte despre care se va vorbi și, mai ales, care-i va face pe câțiva să se simtă mai puțin singuri,...
1 poezii, 0 proze
ramona paraiala
Intotdeauna am iubit sa scriu.Bine sau rau, nu stiu nici eu, stiu doar ca dragostea mea la un moment dat s-a transformat in poezie...
2 poezii, 0 proze
Adriana Stoica
Ma regasesc intotdeauna in dorinta mea de a scrie, in poeziile mele. Imi plac limbiile straine asa ca ma regasesc cel mai bine in poeziile mele scrise in franceza si in engleza, ma regasesc in tot ce fac si in tot ce imi propun a face. Ma regasesc peste tot pentru ca de fapt asta sunt eu, o neincetata regasire. Multumesc.
3 poezii, 0 proze
BLBrindusa Lanțoș
Lumea a fost întotdeauna așa cum am crezut-o a fi. Ceea ce se schimbă este felul în care cred că este.
2 poezii, 0 proze
Alina B
Am fost, sunt si voi fi intotdeauna EU. Scriu doar ce simt, doar ce sunt... Chiar daca nu ma potrivesc cu cei din jur continui sa exist in lumea mea departe de lume... luati-ma asa cum sunt, si eu fac la fel!
1 poezii, 0 proze
întotdeauna te vei întoarce de unde ai plecat
de Daniela Bîrzu
fără noi cresc sâmburii și semințele lumii luciul lor are patina caldă a lingurilor de alamă / toate îngesuite în sertare de lemn cu ele se sapă primavara și doar atât se aude glasuri închise în vase...
Scop
de Emanuela R. Simoneac
Oh, suflet pierdut Întoarce-te la tine Întoarce-te la mine Și întoarce-te la noi Tu nu te întorci la mine Eu mă întorc întotdeauna la noi Tu nu mă cauți pe mine Eu devorez tot pământul pentru noi Nu...
Final?
de Irina Iacovescu
Spuneam odată: despre ce nu se poate vorbi, să se tacă. Dar iată că azi am ales să-ți scriu - ție, celui care se vrea o inchipuire, o închipuire care încă mai respiră, nu vrea să moară... Amintirea...
Agapa inocenților
de matei dumitru
Agapa inocenților VI Pe scara ce urcă la etajul doi, apare Georgeta și se oprește într-o poziție în care , pentru o clipă, absolut întâmplător, capotul îi alunecă întro parte, descoperindu-i piciorul...
Păcatul
de Lesenciuc Teodor
II Petrecură întreaga zi împreună și pe măsură ce se apropiau unul de altul Gabriel simțea că se întoarce înapoi în timp. Carmen îl făcea să simtă că e copil din nou și că realitatea din jurul lor e...
Nebunie de primăvară
de Bianca - Alina Luchescu
Am inchis fulgerul într-o fotografie, am trântit ușa in urma mea și am plecat în oraș. Sufletul meu și-a aruncat haina plină de noroi și nămeți și aleargă pe străzi ca un nebun. Ne-am oprit in parc...
Contractul
de Mihaela Rascu
Silav fusese mulțumit întotdeauna de existența sa, iar cuvântul mulțumit era prea sec pentru a reda deplinătatea a tot ceea ce era convins că însemna el în Ghildă și pentru Ghildă. Loialitatea,...
Fără titlu. II
de Dana Marinescu
-Foaie verde băț, n-ai de lucru fă-ț’!- L-am reîntâlnit la unul dintre acele cursuri (Administrarea afacerilor – presupun), undeva la munte, mai mult spre orașul lui decât spre al meu. Trecuseră...
mirabilis
de emilian valeriu pal
“I am like a pelican of the wilderness. I am like an owl of the desert. I watch, and I am as a sparrow alone upon the house top. (…) For I have eaten ashes like bread, and mingled my drink with...
Acoperișuri
de petre ioan cretu
Unsprezece petale, unsprezece noduri, ce ar trebui facă un întreg, un acoperiș care să mă învelească în mormânt. Un acoperiș parabolă din 12 petale dar cu o petală lăsată lipsă dinadins, pe unde să...