"îmblînzind o aripă de fluture..." – 330 rezultate
0.05 secundeMeilisearchPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Francisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
Daniela David
M-am născut la 2 iunie 1991, într-un sat din mijlocul codrilor moldovenești. Am crescut alinată de susurul izvorului Bîc, am gustat din albastrul cerului și din pîinea caldă a mamei. Împlinind 16 ani, am început să fac studii pedagogice, pe care le-am terminat cu succes. Acum am aproape 20 de ani, sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar arta cuvîntului este pentru mine sprijinul ce mă face să merg înainte, să lupt, să cred și să iubesc !
40 poezii, 0 proze
îmblînzind o aripă de fluture...
de Gelu Bogdan Marin
asemenea unui meteorit bastard al focului universal spaima se întinde pe fața mea cu ochi lăcrimoși de cîine înăbușiți între perne de gelozia unei văduve așa cum o noapte surdă lunecă sub rouă nici...
Răpirea din serai
de puscas marin
precum mareele tot mai rar acum cuvintele ies la iveala fluxul aduce pe țarmul pustiu aripi de fluturi privighetori petale de trandafir frumoasele alge aripe de fluturi coboara-n vazduh implinind...
Ioan Vișan & Starea de muțenie controlată
de Ioana Geacăr
Așa definește prozatorul Ioan Vișan trăirea noastră cenușie dinainte de 89 în romanul său de debut, „Cușca elastică”. Ceea ce m-a atras de la început a fost tonul detașat al autorului, neimplicarea,...
Negândit
de tudor dan
Negândit Serafimi sărută tâmple Prea păgâne și-ntr-o doagă, Negânditul să se-ntâmple, Îngerii căzuți se roagă Căutându-și alinare, Chiar de aripa-i timidă, Iadu-i tropot la picioare, Raiul stă să se...
vis cu confucius
de Cătălin Al DOAMNEI
se aliniaseră gândurile pe două rânduri într-unul se adunau anotimpurile precum Verbul deasupra curcubeului confucius cobora din ideograme -n translarea înțelepciunii & a eticii ai mei stăteau...
Azi era ziua lui
de pop romeo
azi era ziua lui dar s-a dus odata cu clipele am sa vars o lacrima cat cerul de unde cobora inima lui incet, imblanzind irisul ochilor am sa vars si o picatura de vin in cinstea emotiei ce ma crestea...
Efemer dar adevarat
de Ion Bogdan Stefanescu
Efemer dar adevărat ne-am privit cu atâta căldură încât cuvintele noastre au început să se sărute îmblânzind zborul pescărușilor prinși de umbra ta ca o trenă... apoi ai zburat cu aripi mult prea...
mai vine timid încă o dimineață
de viorel gongu
Mai vine tiptil încă o dimineață Mai vine tiptil încă o dimineață Așezând încă o mărgică pe ață, Încă o noapte neagră a murit Împlinind același antic rit Încercând să umple ciudata urnă În care se...
wolf and raven
de szabo mihai
WOLF AND RAVEN e seara,cu luna plina in padurea de metale lupul,sufletul-si alina privind,stralucirea noptii dintre stele!!! lumea lui e acolo in noaptea neagra si tacuta sufletu-i zboara,ca si...
Eros, din vis
de Stoica Nicolae Ciprian
Ai uitat ce ai vazut? Am deschis ușa cu teamă să nu audă vecinii. Clanța ușii mă obsedează. Nu pot să o uit. Cum intra cheia, cum exista suspansul care îmi dădea aripi. Am intrat timizi. Nu știam ce...
pe o tema folclorica
de ana maria ciubotariu
revoltata, despletita, arsa, fugi coama visului s-ajungi ca la san , tainic varandu-l, imblanzindu-l in camasa larga a noptii, singurica, in pat sui, bagi manuta dupa el, sa-l alinti macar un pic -...
Ca într-o rugăciune în vechi și-ascunse schituri
de Gabriel Dragnea
Am primit cu ceva timp în urmă cartea “Sfeșnic în rugăciune” a poetului Traian Vasilcău. Am citit-o și recitit-o și, parcă tot mai aproape de suflet se cuibăresc gândurile, destăinuirile și,...
Omul aproximativ
de Necula Florin Danut
VIII îmi amintesc de o dezamăgire șerpuitoare care își trage substanța amară din trecut navigînd fără lumină necunoscutul unde am văzut uneori deschizîndu-se pe fruntea cîntecului o oglindă ca o...
Visul
de mirela câmpan
Ma-ndrept catre tine, lumina, pierduta, in umbre timide, prin nori si copaci... ma-ndrept catre tine, cu trup si cu minte, cu sufletu-n vant , ratacit si stangaci... ma-ndrept catre tine si calc pe...
Zvonul brumelor
de Corneliu Traian Atanasiu
Cu foșnet abia șuierat, zvonind amploarea tandră a unei maiestuoase blîndeți, cetinile acompaniază peregrinarea sumbră a celui dezolat, contaminîndu-se de umoarea neagră a rătăcirii sale. „Cetini...
Teze despre zilele faste
de Marta Petreu
În vecinătatea durerii teroarea are bot de lapte Îți fac confesiuni (mici capricii lichefiate ca un creier mort): toate învelișurile-s utile miopia mea matinală rochia apretată ca o zi copilăriei Da...
imprimat pe chimonouri
de Corneliu Traian Atanasiu
Chiar să fi fost taifun? oaspeți în chimonouri și aromă de ceai Nicolae Tomescu vrea să contrapuună, după cum spune singur, urgia taifunului care a trecut calmului celor prezenți la ceremonia...
