"Þiganii din Sintești sunt analfabeți." – 831 rezultate
0.04 secundeMeilisearchZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Þiganii din Sintești sunt analfabeți.
de Paul Constantin
La patru ani odată,toți țiganii, Vin întins la școală și votează, Pentru că nu au carte la origini, Cu degetul ei lista o „pătează”.
Ziua când moare maica (IV)
de Ion Scalen
- Hai fa și voi mai repede, că veniți parcă plecați! Eu nu mai prididesc cu treburile și voi o mai luarăți și pe fata asta (și arătă spre Zoica) să stea după cururile voastre pe care de-abia le...
Plita 2
de dan david
A doua zi s-a sculat devreme, a hrănit și a adăpat vitele și s-a îndreptat spre Primărie. „Ce-or mai fi vrând și ăștia?” - Bună dimineața, Ioane. Văd că ai sosit mai devreme. Căpitanul Gerschtenmeier...
La cules de rodii în cartierul Rahova 6
de Anni- Lorei Mainka
Despre risipire, Marean și Prințul Doi Partea a-6- a “Draga de tine ce te mai chinui tu cu noi! Îți voi dedica câteva rânduri.... Of, cât de tare te-ai scuturat ca o curcă văzând harpangheliile de...
Umor de război
de Dușan Baiski
Bancurile, caricaturile, montajele fotografice, graffiti, iată câteva dintre cele mai… umane mijloace de luptă împotriva răului. Este, dacă vreți, un fel de… întoarcere, după palma primită, a...
La tomberoane
de livia ciupav
Personajele: Aurolacul Bâlbâitul Bețivul Femeia Măștile Profesorul Prostituata Tânărul Þiganul Tabloul I Personajele intră în scenă pe rând, vădit stânjenite, neobișnuite cu situația. Lumina cade...
Dragoste pe lună
de Dumitru Sava
cândva demult la fel ca veronica micle tu oftând rugai luceafărul în poală să-ți răsară eu fluieram de la un capăt la altul satu’ înfometat după vreun zâmbet de fecioară din eminescu cel de ieri...
de-al dracena. cu topping
de Vasile Munteanu
anul acesta de crăciun îmi împodobesc dracena e singura plantă din bucătăria fără sobă căreia nu i-au căzut frunzele nici măcar după ce pământul s-a întărit într-atât încât am fixat în el antena digi...
Viața merge înainte...
de Cosmin Soameș
Timpul curge, viața merge înainte, mă uit în urma mea, am semănat cuvinte despre lumea în care trăiesc, despre prietenii mei. O parte din ei nu mai sunt azi - cântecu’ ăsta-i pentru ei. Îl văd în...
A d cu pietre in Wittgenstein
de Radu D. Barbosa
A da cu pietre in Wittgenstein Poem 1 buna seara domnule, buna seara, ce ati mai ars in aceasta seara la crasma comunala, la un taifas cu turcii si cu lipovenii, la un taifas cu pestele maroniu de...
Dintr-o tara ce nu-i a mea
de Florin DeRoxas
americanii trebuiau sa vina acum cincizeci de ani, dar n-au venit. ei spun ca ready-to-eat cereals to promote a healthy body weight. ei spun ca 50 de classics te duc in Marlboro Country. tara asta...
big brother
de alice drogoreanu
( ) intru în casă. Aprind lumina dintr-un pumn în întrerupător. Ca un punct de vedere - pocnetul ăsta mă satisface ceva s-ar tira urgent dacă ar fi pe aici la faza asta tom degețel stă crăcit în...
De-ale cărturăriei de odinioară (9)
de Doru Ciucescu
În cabinetul directorului de la Liceul numărul 1 dintr-un oraș subcarpatic ardea un bec singuratic, spânzurat cu un fir lung, negru, de tavanul cândva alb, cu tencuială atât de scorojită, încât dădea...
Trista veselie a glodului
de Zoltan Terner
Zoltan Terner Trista veselie a glodului - note de lectură - Această neverosimil de mustoasă carte se numește „Miracolele de la Glodeni”, e apărută la Iași și e semnată de un scriitor dotat cu un...
Ura
de karla zercicov
1 1988. Elisandra o privește pe Panina. Fetița stă deasupra caietului. Înșiruie cuvinte.Femeia se întinde peste masă și-i ridică de pe ochi buclele care o-mpiedică la scris, apoi își reia postura cu...
Ion Monoran, poetul „cu steaua pe gură”
de florin caragiu
În prefața intitulată „Despre cartea lui Înaintescriitoare, despre el Iartrăitor”, Daniel Vighi numește volumul optzecistului Ion Monoran „Eu însumi” (Cartea Românească, 2009) cea mai frumoasă carte...
Cîrciuma lui Bicuță
de Liviu Nanu
După cîteva zile de ploi reci, de toamnă, soarele a încălzit iar asfaltul străzilor și acoperișul de tablă ondulată al binecunoscutei cîrciumi unde prietenii noștri își află zilnic momentele de...
Cimitirul marin
de Paul Valéry
\"Suflete iubit, nu năzui către viața fără moarte, ci epuizează resursele posibilului.\" PINDAR, Pythice, III Acest pod calm cu porumbei cuminte Palpită între pini, între morminte; Amiaza dreaptă...
