"Ô Brume, ma sœur…" – 22677 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban

Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
George Allan
Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.
2 poezii, 0 proze
Vlaicu Bârna
Vlaicu Bârna (născut la 4 decembrie 1913, la Vaca, Comitatul Hunedoara, Transilvania, azi Crișan, județul Hunedoara – decedat în anul 1999) a fost un poet, romancier, memorialist, critic literar și traducător român. Originea Vlaicu Bârna s-a născut într-o familie de moți, la 4 decembrie 1913, la Vaca, comitatul Hunedoara, în Transilvania, localitate în care, cu o sută optzeci de ani înainte, se născuse Gheorghe Crișan, unul dintre cei trei conducători ai Răscoalei de la 1784 din Transilvania. Studii Vlaicu Bârna a urmat cursurile Liceului „Avram Iancu” din Brad, iar apoi cele ale Facultății de Litere a Universității din București. Activitatea literară și publicistică Primele versuri i-au apărut publicate în revistele Azi și Viața literară, în anul 1934. În anul 1936, a publicat placheta de poeme Cabane albe, iar în anul 1940 i-a apărut placheta Brume. Volumul Turnuri, apărut în 1945, continuă, prin tonalitate și tematică, sfera preocupărilor din anii anteriori. Ca urmare a Dictatului...
5 poezii, 0 proze
Alexandru Brumă
clujean, student la medicină în bucurești. pasionat de literatură și de andreea raicu. alexandrina hristov are o voce superbă.
2 poezii, 0 proze
dan marinela
Sunt eleva la Colegiul National Spiru Haret-Targu-Jiu si nu sunt decat o eleva oarecare... Fiecare vers,fiecare poezie sunt reflectii a ceea ce am simtit si trait,sunt oglindiri stilizate a unor sentimente brute,sentimente adolescentine...
1 poezii, 0 proze
Corneanu Antonio Ciprian
Antonio Ciprian Corneanu aparține unei generații literare care se confruntă cu pluralismul estetic post-2000: de la lirica minimalist-confesivă până la experimentalism vizual și discurs performativ. În acest context, el alege o cale mai puțin frecventată astăzi, aceea a lirismului de amplitudine metafizică, care se revendică de la tradiția europeană a poeziei ca spațiu al edificării spirituale. „Așteptând timpul”, volumul de debut, era animat de febrilitatea căutării și de neliniștea tinereții, în timp ce volumul „Catedrale Fragile” marchează un pas către stabilizarea vocii poetice. Dacă în prima etapă dominau emoțiile brute și tensiunea existențială imediată, în noua carte discursul devine simbolic, abstractizat, structurat în jurul unor imagini-sinteză precum catedrala, fragilitatea, tăcerea sau lumina. Volumul se organizează în jurul unei arhitecturi tematice coerente, în care se regăsesc patru axe: 1.Erosul - nu ca pasiune imediată, ci ca drum de inițiere, ca experiență a...
35 poezii, 0 proze
George Petrone
George Petrone (n. 14 aprilie 1936, Pașcani) este un epigramist român. Se alătură Clubului Epigramiștilor "Cincinat Pavelescu" din București în 1974, an în care debutează într-o emisiune de divertisment a Televiziunii Române. Un an mai târziu, devine membru fondator al Cenaclului epigramiștilor de la ziarul "Flacăra Iașului", redenumit, după evenimentele din decembrie 1989, Academia Liberă "Păstorel" din Iași (ALPI). A coordonat, ca președinte, acest cenaclu mai bine de 30 de ani. În tot acest timp a colaborat la rubricile de umor ale multor ziare și reviste, la posturi de radio și televiziune locale și centrale, realizând, vreme îndelungată, chiar și o emisiune de profil la Radio Iași. Prezent în majoritatea antologiilor și culegerilor cu profil umoristic apărute în ultimii 35 de ani; a fost răsplătit cu peste 120 de premii, trofee și distincții, la concursurile de gen la care a luat parte. Cărți publicate: M'en fiche, duo caniche, în colaborare cu Aurel Brumă (Vaslui, Ed. Thalia,...
31 poezii, 0 proze
Jules Supervielle
Jules Supervielle (1884-1960) Poète, romancier et dramaturge français, auteur d\'une poésie très personnelle, hantée par l\'angoisse de l\'absence et le sens du mystère. Né à Montevideo, en Uruguay, issu d\'une famille de grande bourgeoisie, orphelin huit mois après sa naissance, il fut élevé par son oncle et sa tante, et partagea sa vie entre la France et l\'Amérique du Sud. Il se maria en 1904, et fut père de six enfants. Tandis que ses premiers poèmes sont d\'une facture assez traditionnelle (Brumes du passé, 1900 ; Comme des voiliers, 1910), la fréquentation de Jules Laforgue le poussa à cultiver l\'humour (Poèmes de l\'humour triste, 1919). Il se libéra de toute influence à partir de Débarcadères (1922), le premier de ses recueils en vers libres, où se retrouve toutefois le goût pour les voyages qu\'il partageait avec Valéry Larbaud. Après un roman fantastique (L\'Homme de la pampa,...
22 poezii, 0 proze
Jules Supervielle
Jules Supervielle (1884-1960) Poète, romancier et dramaturge français, auteur d\'une poésie très personnelle, hantée par l\'angoisse de l\'absence et le sens du mystère. Né à Montevideo, en Uruguay, issu d\'une famille de grande bourgeoisie, orphelin huit mois après sa naissance, il fut élevé par son oncle et sa tante, et partagea sa vie entre la France et l\'Amérique du Sud. Il se maria en 1904, et fut père de six enfants. Tandis que ses premiers poèmes sont d\'une facture assez traditionnelle (Brumes du passé, 1900 ; Comme des voiliers, 1910), la fréquentation de Jules Laforgue le poussa à cultiver l\'humour (Poèmes de l\'humour triste, 1919). Il se libéra de toute influence à partir de Débarcadères (1922), le premier de ses recueils en vers libres, où se retrouve toutefois le goût pour les voyages qu\'il partageait avec Valéry Larbaud. Après un roman fantastique (L\'Homme de la pampa,...
1 poezii, 0 proze
O floare
1 poezii, 0 proze
O_X
nu am
4 poezii, 0 proze
vietile mele nesfinte XI
de angela furtuna
cel care poate trăi singur se are pe sine ca pe un animal bolnav sau ca pe un zeu. alex își auzea inima doar în captivitate. dictatura ca și cutie de rezonanță. apa picura silențios pe pietrele viu...
Requiem pentru păpușa de cârpă
de Ioan Jorz
- În nici-un caz „ABBA”, oricum fără „Chiquitita”! Îmi amintește de Mariejeanne… La „Motel”, la discotecă… - Îți amintește pe dracu! Erai beat și ea, cu ăla… Prietenul lui Florian, ăla cu părul mare…...
Aripi de fildeș
de holobaca gheorghe
Surorii mele Ana Cocorii desenează riduri de plumb în jurul zâmbetului de lumină nestatornică, din râuri cresc povești cu păr verde și lung ca pașii iviți din zorii de brumă. Pe marginea cuvintelor...
Încă o toamnă
de Dumitru Mălin
În fântânile bătrâne S-a strâns frunza, galben cer Înc-o toamnă peste mine Vor suna furtuni de fier Vor fi brume-n dimineață Și în noapte stele reci Patimi treze vor da viață Vinurilor bete-n beci Și...
Muguri în brume
de Lupu Svetlana
M-am prelins printre muguri spre brume, ignorînd inundații de flori și vîrtejuri de valuri cu spume să nu gem în suspin de viori. Am trecut din petală-n petală scuturînd fericirea din mers să rămîn o...
Cocorii toamnei pluguri ce mă ară
de Dumitru Mălin
Ce-oi fi făcut cu vara asta iară De s-a pierdut atât de scurt prin cer Și-i toamnă, înc-o toamnă, și mă ară Cocorii disperării c-am să pier Ce-oi fi făcut cu mările din lume Cu soarele înalt...
