"Între sârme" – 21230 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VNVelimirovici Nicolae
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
73 poezii, 0 proze
EVEpiscop Nicolae Velimirovici
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
11 poezii, 0 proze
Vasko Popa
Vasko Popa (1922 - 1991)a fost un poet de origine sârbă (care a copilărit cu bunicul său și în țara noastră, perioadă care se va regăsi în scrierile sale în fascinația pentru lupii acestor meleaguri), care a reușit o fascinantă sinteză între suprarealism și tradițiile populare sârbești
1 poezii, 0 proze
IFIoan Flora
S-a născut la 20 decembrie 1950 în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum Serbia. A murit la 3 februarie 2005 în București. A fost un poet român din Serbia. A absolvit liceul la Vârșeț apoi Facultatea de Litere din București în anul 1973. Membru și secretar al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Serbia. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea și la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor șef la Ediția Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București. A publicat volumele de poezie: * Valsuri, 1970; * Iedera, 1975; * Fișe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); * Terapia muncii, 1981; * Starea de fapt, 1984,1986; * O bufniță tânără pe patul morții,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); * Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); * Tălpile violete, 1990, 1998; * Poeme,...
5 poezii, 0 proze
JDJovan Duèiæ
Născut la Trebinje, în Herțegovina, Jovan Duèiæ este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului sârb și ai poeziei sârbe în general. Începând cu anul 1907, scriitorul ocupă mai multe funcții diplomatice, cea mai importantă fiind aceea de ambasador al țării sale la București, în 1937. Între anii 1937 și 1939 au și apărut, de altfel, în traducere românească, trei dintre cărțile scriitorului. A murit în 1943, în Ilinois, SUA, unde a trăit, în exil, după anul 1941. Jovan Duèiæ s scris o poezie de o muzicalitate melancolică și gravă, străbătută de neliniști metafizice și de sentimentul morții. Încărcată de sensuri profunde și dominată de o atmosferă de penumbră și taină, lirica lui are ca teme preferate natura, misterul existenței, efemeritatea vieții și singurătatea umană. Volume mai importante: ,,Poemele soarelui\'\' - 1929 ,,Poemele dragostei și ale morții\'\' - 1929 ,,Sonete imperiale\'\' - 1930 ,,Cetăți și himere\'\' - 1930 ,,Legende albastre\'\' - 1930 ,,Comoara...
3 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
Mihai T. Ioan
Mă cunoașteți mai mult din emisiunea de tradiții culinare SAREA ÎN BUCATE pe care de 5 ani o prezint la TVR3. Sunt pătimaș și înrăit într-ale scrisului, visător și petrecăreț, oarecum boem și naiv. Iubesc un rachiu bun, o mâncare copioasă și orice este scris în cuvinte. Trăiesc în lumea asta ca într-o garsonieră căreia îi cunosc toate cotloanele și mă bucur de fiecare ceas. Domiciliul meu de suflet: www.uicamihai.blogspot.com
50 poezii, 0 proze
DWDiane Wakoski
S-a născut într-o familie de origine poloneză, în Whittier, California, în anul 1937. A publicat încă din anii studenției în revistele literare "The New Yorker", "The Village Voice" și altele. A fost poet-in-residence la universitatea din Lansing, Michigan și a susținut recitaluri de poezie în diverse orașe universitare din S.U.A. A publicat volumele Monezi și sicrie (1962), Patru tinere doamne (1962), Discrepanțe și apariții (1966), The George Washington Poems (1967), Lăcomie I și II (1968), În miezul fabricii de sânge (1968), Mulțumindu-i mamei pentru lecțiile de pian (1969), Lăcomie III și IV (1969), Luna are o geografie complicată (1969), Norii magelanici 1970), Lăcomie V, VI, VII, Plângerea doamnei Bank Dick (1970), Dragostea, șarpele tău de mare și gras (1970), Exorcism (1971), Pe țărmul Barbara (1971), Poeme pentru motociclistul trădător (1971), Cântecul de purpură al cintezoiului (1972), Cândva un poet va deturna Luna (1972), Smudging (1972), Lăcomia VIII, IX, X și XI (1973),...
6 poezii, 0 proze
VIVojislav Ilić
Poet înzestrat cu o sensibilitate și expresivitate artistică aparte, reformator al liricii sârbe, Vojislav Iliæ s-a născut în anul 1862 la Belgrad și a murit în anul 1894 în aceeași localitate. Scriitorul a abordat o gamă diverse de teme, predominante fiind tema naturii și aceea a iubirii. Natura este surprinsă în toate anotimpurile, într-o bogată varietate de ipostaze și în tablouri de o mare plasticitate a imaginii. Opere ,,Poezii\'\', I, 1887; II, 1889; III, 1892.
2 poezii, 0 proze
Între sârme
de Djamal Mahmoud
peșteră în peșteră moarte în moarte în nod mă adunau sârmele ascuns în gura stâncii șlefuiam marginea până la tăiș sub grămada de limbi îmi cădea capul în palma — hotarele
subway
de Vasile Munteanu
buzunarele mele sunt populate de copii de hârtie inima? y peste care sentimentele s-au conturat asemeni unui zmeu infantil prins între sârmele de înaltă tensiune port lipit în dreptul pieptului...
tr/iluzii
de Miclăuș Silvestru
șerpii fulgerelor se văd bine noaptea nici urmă de potolire scap frâul imaginației o iapă neîmblânzită niciodată înșeuată îmi colindă fluturii grădina fără șoaptele vrunui cântec gazdă bună fiecare...
vasile munteanu / romanul scriitorului de poezie
de Vasile Munteanu
aceasta este literatură; mulți dintre voi veți râde și o veți nega; nu îmi pasă; oricum nu știți cine sunteți voi înșivă; de aceea spuneți orice despre oricine. 1. de când m-am născut semăn cu un...
Viraj mult prea strâns
de Adrian A. Agheorghesei
Ochii mi-erau lifturi de sticlă, îmi cărau aer de pe unde găseau și ele. Urmăream ca un basm picătura de cum se rupea din fântâna vieții; cobora prin furtun ca o buburuză verde, tremura rupându-și...
Doi copii
de Rafael Alberti
1 Tu nu mai nădăjduiești de loc ivirea acelor resorturi ascunse care se deschid coridoarelor subțiri, unde lumina se descurajează la presimțirea morții. Nu se va speria oare cerul de timpuriul...
De câte ori
de Gellu Naum
Sufletul lemnului a oftat o pasăre s-a culcat într-o altă pasăre După ce s-a spurcat la carne de om fierăstrăul taie salcâmul cerului Pe baltă între lișițe și sârme tâmplarul bate cuie în apă o...
Ghedi
de Cristina Muntean
Ghedi muri fără să spună nimănui unde se duce. Plecă într-o seară ca de obicei, după căderea întunericului. Cu pălăria soioasă pe-o ureche, fluiera încet și se legăna de-a lungul drumului. N-avea o...
Visătorul sugrumat în somn
de Bot Eugen Iulian
Cavalerul ereziei – răstignit pe sârmele ghimpate ale veghei, pune cruce la cortegiul tău zilnic de cruciade fără cauză. În cetatea pieptului pustie își zvântă criza miocardul pe treptele luminii,...
Spânzurați de cer
de Daniel Puia-Dumitrescu
mergem nepăsători pe sârme agățate de clipe ne-am învățat să aruncăm priviri în stânga mai des și câteodată în dreapta încălțăm câte două șosete cu dungi unele albe celelalte nu desperecheate din...