"Între datorie morală și sursă de existență - II -" – 21228 rezultate
0.03 secundeMeilisearchFederico Garcia-Lorca
Federico García Lorca (n. 5 iunie 1898, Fuente Vaqueros, Granada - d. 18 august 1936, între Víznar și Alfacar, ibidem) a fost un, poet, prozator și dramaturg spaniol, cunoscut și pentru talentul său în alte domenii ale artei. Încadrat în generația lui 27 a literaturii spaniole, este cel mai popular și influent scriitor spaniol din secolul XX. Ca dramaturg este considerat una dintre figurile de referință ale teatrului spaniol din secolul XX, alături de Valle-Inclán și Buero Vallejo. A murit executat în timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939), datorită simpatiei sale pentru Frontul Național și condiției sale de homosexual declarat. S-a născut în municipiul Fuente Vaqueros dn Granada (Spania), în sânul unei familii înstărite, pe 5 iunie 1898 și a fost botezat Federico del Sagrado Corazón de Jesús García Lorca. Tatăl său a fost Don Federico García Rodríguez, un moșier, iar mama sa, Doña Vicenta Lorca, profesoară, a fost cea care i-a...
71 poezii, 0 proze
Alexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
Horváth István
István Horváth (n. 10 octombrie 1909 - d. 5 ianuarie 1977), fost om de serviciu la Universitatea din Cluj, devenit redactor la „Falvak Népe” și „Utunk”. Volumul "Törik a parlagot" a obținut Premiul de Stat în 1951. În afară de acesta a mai publicat: - "Balogh Eszti hajnala" [Zorile lui Eszti Balogh] (1954), - "Krizantémok" [Crizanteme] (1960), - "Fenséges adósság" [Datorie supremă] (1962), - "A tenger hangja" [Glasul mării] (1991), la care se adaugă mai multe volume de versuri și nuvele, unele traduse și în limba română plus alte multe volume, unele publicate post-mortem. *** HORVÁTH István: rumanuja hungara poeto, verkisto (Magyarózd, 10-a de oktobro 1909 – 5-a de januaro 1977, Koloĵvaro) En 1920 li komencis la kolegion en Aiud, sed pro materialaj malfacilaĵoj ne povis fini ĝin, tial estis memlerninto. Ekde 1921 li laboris kiel agrikultura partulo en Marosdég, kiel servisto en sia naskiĝvilaĝo, en Koloĵvaro kaj Bukareŝto. Inter 1926 kaj 1940 li...
1 poezii, 0 proze
Pavel Boțu
Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...
1 poezii, 0 proze
Dobrescu Bianca
„Ne face plăcere să reluăm o rubrică mai veche a revistei noastre - DEBUT. Cine are talent, are șansa ca într-o singură zi să iasă din anonimat... Azi, Bianca Dobrescu. Mioveni, o localitate așezată undeva pe Paralela 45 din emisfera nordică. Nu știu dacă fata a venit pe lume pe partea dreaptă sau pe partea stângă a liniei imaginare, dar s-a născut cu mult noroc. Și norocul ei stă în puterea de imaginație pe care se altoiește misterul creației. (..) Și scrie, lumea zice „în prostie”, pentru că nu știe să se mai oprească. Și poezie, și dramaturgie, dar mai ales narațiuni. De curând a trecut la roman. Timpul va dovedi dacă e vorba de ceva temeinic sau numai de o pâlpâire de flacără de paie. Noi ne facem datoria să-i deschidem poarta spre celebritate.” Marin Ioniță ( Revista Argeșul) id: icanplaywithmadness
4 poezii, 0 proze
Neacșu din Câmpulung
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Brașov unde se pastrează și astăzi. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există și alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea. Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau...
1 poezii, 0 proze
Ovidiu Manciu
In poezia mea, am incercat sa imbin magia din mahala cu raceala mecanismelor, sufletele mutilate cu miscarea monotona a utilajelor. Poezia mea nu e un strigat de eliberare, ci o constatare a senzatiei de claustrofobie care exista in fiecare dintre noi. Presiunea societatii devine tot mai puternica cu fiecare zi ce trece si consider ca e de datoria poetului sa o redea prin metafore intr-un mod original (nu neaparat placut) celui care citeste, in speranta ca o sa trezeasca anumite reactii emotive.
3 poezii, 0 proze
Marian Topana
intre mine si poetul din mine exista o singura diferenta:unul scrie...celalalt gandeste!..
11 poezii, 0 proze
Adina Stoicescu
"Între lacrimi și zâmbet" - versuri, Editura Etnograph, Cluj-Napoca, 2003 Membru fondator al Asociației Culturale ADSUM - 2008 Redactor șef, revista ZIP (Zona Interferențelor Poetice)
90 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Între datorie morală și sursă de existență - II -
de Gabriel Dragnea
De fiecare dată când am avut ocazia am afirmat că “o personalitate n-ajunge să se definească decât prin adversitățile pe care le trezește”¹, așa cum afirma cândva Tudor Vianu. Ceea ce s-a spus...
O ipoteză tulburătoare: Eminescu jefuit post-mortem (II)
de Miron Manega
Semnalam, în numărul trecut, existența unui Fond Eminescu, constituit după moartea poetului și transformat, în 1892, în titlu de „rentă română perpetuă“. Documentul care confirmă emiterea acestui...
Ironia soartei (VI)
de Corneliu Traian Atanasiu
Măreția înscenării “Măcelarul a căzut în genunchi și a izbucnit în lacrimi.” În urma scenei mitologice la care asistă ca spectator, Nicholas are presimțirea asumării viitoare a unui rol în piesă....
Panait Istrati - Între datorie morală și sursă de existență
de Gabriel Dragnea
Panait Istrati - Între datorie morală și sursă de existență -publicistica, o dominantă a scrisului istratian- - I - Dincolo de aceste două coordonate fundamentale care au contribuit la construirea...
Destinația finală (42)
de Helia Rimoga
Ceasul al doisprezecelea Ariel se afla la Belgrad, la noul sediu al fostului institut Miroslav Hașici. Erau de fapt, niște birouri închiriate într-o clădire din centru. Îi promisese Silviei că îi va...
Ne datorează Dumnezeu ceva?
de ion pascal vlad
Caut să inventez fel de fel de strategii pentru a nu mă gândi la trecut. Mi se pare ilogic, lipsit de sens să trăiești din amintiri, să trăiești în trecut. Problemele trecutului, atât timp cât nu au...
Am sădit un pom?
de Călimărea Andrei Adrian
Avem nevoie de o sursă de iubire nesecată, din veșnicie în veșnicie. Avem nevoie de iubire în noi, pentru noi și dinspre noi. Nu ne putem ascunde de iubire, vom muri negreșit. În viață, apa este...
Destinația finală (39)
de Helia Rimoga
Cavaleria grea Ceea ce mai rămăsese din martie și prima parte a lui aprilie, Ariel și Silvia le petrecură aproape zi de zi împreună. Ea se mutase la Paris. Programul era în linii mari schițat și se...
„Evadarea din sfera matematicii nu a fost premeditată”
de Argeseanu Gabriel
G.A. Deși cunoscută erudiția profesorului de matematică Ion Scarlat - făcând parte din corpul profesoral al Colegiului Național „Anastasescu” din Roșiorii de Vede, care în anul 2000 semna culegerea...
11 zile WLM SXPR
de Axel Lenn
Cu o întârziere de câteva luni, ediția a IV-a a Festivalului Shakespeare de la Craiova, deschisă pe 26 septembrie a.c. de Radu Beligan, poate fi considerată cea mai reușită de până acum având în...
