"Încet, foarte încet... acolo, mereu acolo" – 20108 rezultate
0.05 secundeMeilisearchRăzvan Țupa
lent de fapt da dimineața grunjoasă împrumută căldura aceea umană variată din pulsul discret al gâtului în fiecare îndoire a brațelor a picioarelor un snop de fire termice diferite între ele fac da un păr perfect respirabil umbli puțin cu tălpile goale pe un covor erotic unde nu se mai aude decât foarte încet da
0 poezii, 0 proze
mark kraft
Nu sunt scriitor. Scriu așa cum vorbesc și uneori o iau razna. Sunt molipsitor de rezervat și cu toane, așa ca sunt înclinat sa rup relațiile într-o veselie. Alteori sunt foarte încăpățînat. Tu mă vei găsi, probabil, plictisitor și vorba – lungă. Așa și scrisul meu. Este posibil ca nu întotdeauna sa scriu corect din punct de vedere gramatical sau al punctuației, dar asta e! Nimeni nu mă va „ citi ” ori înțelege, așa încît nu îți pierde timpul încercînd. Textele mele sunt un fel de montagne russe. Unele mai bune, altele mai proaste. Ca și viata de zi cu zi. Cu bune și rele.
34 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Ioana Cristina Popescu
Scrisul este un hobby ce m-a urmarit de cand sunt mica. Prima si de altfel singura mea poveste - nepublicata vreodata, am scris-o cand aveam 9 ani si avea caini drept personaje. Poet preferat - Bacovia. Consider ca este unul dintre putinii poeti care exploreaza culmile tristetii atat de apasatoare. Atata de explicita este senzatia de dezolare in poeziile bacoviene, incat practic ai putea-o palpa. Admirabil... Unul dintre scriitorii preferati este Edgar Allen Poe, ce in povestirile lui reuseste sa mentina tensiunea si suspansul pana aproape de final. Il consider un autor greu previzibil si din acest motiv il respect foarte mult. Alte hobby-uri - muzica, lectura
3 poezii, 0 proze
bodea emil felician
Eu sunt mereu prezentul și trecutul! Viitorul?!... deocamdată, să vă rămână vouă, celor care citiți! Nu-mi aparține!... după cum nu-mi aparține nici lumea asta, literară! Mă muncesc să devin om, învelind cuvântul, în așa fel, încât frumosul să se miște între demon și sfânt! Am scris mai demult că vreau să găsesc linia frântă și curbă, deoarece, linia dreaptă-continuă, o găsise Brâncuși. Adevăr vă spun! nu caut nimic cu adevărat !.... orișicât aș căuta, dau numai de mine, care după părerea unora și poate și a altora- nu sunt mare lucru! Am absolvit liceu, facultate, masterate și chiar păcatele unora, dar asta nu cred că are prea multă importantă. Oricât de mult mă străduiesc să mă accept, e adesea foarte greu să nu mă revolt!
710 poezii, 0 proze
Woody Allen
Woody Allen (1 decembrie, 1935), New York, numele inițial Allen Stewart Konigsberg, numele legal Heywood Allen, este unul dintre cei mai importanți regizori de film și comedieni americani, de naționalitate evreu. În primăvara lui 1952 Allan S. Königsberg și-a schimbat numele în Woody Allen. La 16 ani a început să scrie glume pe care le-a trimis principalelor ziare newyorkeze, sperând ca ziariștii să le folosească. Fiind timid, nu a vrut ca colegii de școala să-i vadă numele în ziar, în cazul în care glumele vor fi fost publicate. Foarte curând, glumele lui au fost frecvent folosite de Earl Wilson de la New York Post, apărând nesemnate sub rubrica Earls Pearls. Doar pe data de 25 noiembrie 1952, numele său va fi menționat la sfârșitul rubricii, și din acel moment lucrurile încep să-i mearga bine ca autor umoristic și de comedie. În 1953, Woody s-a înscris la facultatea de artă cinematografică la Universitatea New York. Nefiind interesat să asiste la o mare parte din cursuri , și având...
2 poezii, 0 proze
Constantin Belimace
Constantin Belimace (n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine. Studii primare în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o buna perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare in limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimindarea părintească devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul "imn" al aromânilor.
2 poezii, 0 proze
Wolfgang Klein
Referințele autorului: M-am născut la Sibiu, de ziua copilului în 01.06.1956 cu mari dureri si greutați. Am terminat grădinița cu nota 10, școala generală ca pionier și am absolvit Liceul cu ultimile forțe. Când ăa intru la Facultate, familia a hotărât să-și stabiliască domiciliul în străinătate. M-au mituit cu o primă substanțiala ca să-mi parasesc locul copilăriei și să mă stabilesc în Mainz, Germania. Aici toată lumea m-a numit Ursul Carpatin, deci nu mi-au dat șansa timp de 20 de ani să mă acomodez în noua patrie. Dorul de casă și amintirile m-au adus de șase ori pe an pe meleagurile natale pe unde am vizitat fiecare metru pâtrat al acestei frumoase țări. Baștinașii din Germania ascultau cu mare placere povestirile aventurilor mele din România. Le-a facut așa de mare plăcere, încât m-au rugat să le scriu pe o coala de hârtie. Dintr-o coală s-au facut mai multe bucati, cu niste desene ale lui Marcus Reinheimer (Frankfurter Rundschau) și așa s-a nascut o cărticică mică, dar...
12 poezii, 0 proze
stela
se scrie încet dar...sigur.;) http://starsgatescopiiimarisimici.blogspot.com/
80 poezii, 0 proze
Ionita Roxana Georgiana
Fiintele inaripate incepura sa se desprinda incet din acea draperie miscatoare, incaperea se umplu de fluturi, iar atmosfera era incarcata de batai de aripi. Maria care statea ingenuncheata in acea camera se trezi inconjurata de acele fiinte miscatoare. Totul in jurul ei era intr-o forfota continua. Biroul era invadat de fluturi. Parul ii era plin de aripi de fluturi ce aveau sa ii creeze o criza Mariei. Isi privi umarul si bratul. Fluturii misunau pe hainele ei, erau agitati, o innebuneau.
2 poezii, 0 proze
Încet, foarte încet... acolo, mereu acolo
de Alex Oberlander
Ce zâmbet Fatal Avea De dimineață Podeaua palmei Unde M-am trezit Și ce absurd Râdeau Oglinzile Lichide… Nu pot, Nu pot Să uit, Nu vreau Să cred. Atunci Tu Mi-ai zâmbit Nedeslușit În clipa Cea mai...
un punct desenat cu stiloul pe nas
de Dana Banu
în copilărie fratele meu Ion îmi desena cu stiloul pe nas un punct albastru atunci fugeam să privesc soarele printr-o frunză de viță de vie de pe ultima treaptă a scării din lemn care ducea înspre...
Eram ca Soarele și Luna
de Hanus Nicolae
Atunci când liniștea m-apasă Și rece-n suflet mi se lasă, Sperând că pot să-l încălzesc Vechi amintiri îmi răsfoiesc. În gândul meu, ca-ntr-o idilă, Se-ntorc încet, filă cu filă, Tot ce uitarea uit-a...
și mai știu o noapte
de Eugenia Reiter
da în sfârșit ai priceput mirosul de după plecarea ta e o ploaie puternică nu-mi permit nici un delir am în mine senzația tragică de a mă vedea dispărând de fiecare dată la capătul fiecărei țigări...
Decembrie
de Caragata Cristiana Oana
Decembrie nu-i pentru scris poezii mă gândeam traversând intersecțiile înghețate de pe Ștefan cel Mare și cu toate astea trebuie să închid anul două mii douăzeci și unu cu trei sute șaizeci și cinci...
adolf II
de Lesenciuc Teodor
De pe bancheta din spate putea vedea că se îndreptau afară din oraș. Vru să-l întrebe pe șofer unde-l ducea, dar unchiul îl asigurase că o să-l aștepte la destinație. Nimeni nu trecea peste dorințele...
Suflet demonic
de Anca-Elena Popa
Cu toții avem un demon ascuns în suflet...de multe ori îl închidem undeva, într-o pivniță. Zăvorâm ușa cu o mie de lacăte, în speranța că nu va vedea vreodată lumina zilei. Dar ce faci când barierele...
Actul I
de Paul Bogdan
Actul I Personaje: Eu (Acest act se întâmplă în capul meu. Pe scenă nu se mai află nimeni în afară de mine. Stau cu fața la public, în picioare, îmbrăcat într-o cămășoaie albă. Din când în când...
fragment de roman
de nicolae tomescu
Zaharie își continuă drumul spre Vest. O săptămână a mers numai noaptea. Poate să-i mulțumească tatălui său că i-a arătat în nopțile senine de vară, când coseau nutreț pentru animale, cum se mișcă...
fragment de roman
de nicolae tomescu
Zaharie își continuă drumul spre Vest. O săptămână a mers numai noaptea. Poate să-i mulțumească tatălui său că i-a arătat în nopțile senine de vară, când coseau nutreț pentru animale, cum se mișcă...
