"Împăcarea eului" – 3078 rezultate
0.02 secundeMeilisearchioana negoescu
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și trece de geamanduri. vorbește într-o limbă asemănătoare cu pacea. îi e teamă de războiul din ea și de păianjenul cu cruce. are un șarpe sub piele care i se strecoară uneori în suflet să-i înmulțească păcatele. alte animale: o lighioană.
1008 poezii, 0 proze
Pop Mariana
Am crezut ca m-am împăcat cu crucea mea...fiecare zi, însă, e o nouă zbatere, o nouă împăcare, o nouă provocare...încă nu mi-am găsit liniștea...dar mai caut!
20 poezii, 0 proze
Ronsarda Castro
Ronsarda Castro a fost o poetă româncă din perioada interbelică, soția poetului Ben Corlaciu. Opere * Orchidee negre, Editura Cartea Românească din Cluj, 1935 * Opal, Colecția Convorbiri literare, Tipografia Bucovina ”I.E. Torouțiu”, București, 1941 * Marea împăcare, Editura Ramuri, Craiova, 1944 (cu patru desene de Elisa Repeteanu)
1 poezii, 0 proze
Ancelin Roseti
Ancelin Roseti (n. 25 mai 1967, Bârlad) este un poet și publicist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate Imperiul mâlului (Editura SCRIPTOR, Galați,1999) Împăierea lumii (Editura OPERA MAGNA, Iași, 2004) Fericit pe la colțuri (Editura OPERA MAGNA, Iași,2005) Premii În anul 2001 îi este premiat volumul Imperiul mâlului, la Festivalul Internațional de Poezie "Ronald Gasparic". În iunie 2006, la cea de-a V-a ediție a Premiilor "Eminescu", a fost nominalizat pentru medalia "Teiul de Aur".
4 poezii, 0 proze
chivaran marius
Tata mi-a spus ca menirea unei persoane este aceea de a creste un copil si a planta un copac.Altfel acea persoana nu poate aspira la rangul de OM.Astfel incat,eu nesadind inca un pom si necrescand un copil,nu stiu cum as putea completa aceasta biografie avand inima impacata.Eu,ca si OM,inca nu exist.
9 poezii, 0 proze
Dario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
Împăcarea eului
de murariu ioana diana
Demonii mei mă silesc să-ți gist veninul, ce-mi transformă în scrum aripile îngerilor care mă târăsc spre o nouă zi. Între aceleași gratii ale orizontului la care mă așteptai, cu o cometă în palmă....
Sonia cu accent grav și hiat (12)
de Daniela Luminita Teleoaca
Este greu, dar nu imposibil. Și, oricum, împăcarea va veni cu timpul. Dacă nu este încă suficient de convinsă, va trebui să înțeleagă la un moment dat că nimic din ceea ce se întâmplă nu este așa...
cu stea in frunte
de Mocanu Adrian
Vreau curățenia mea înapoi! Parcă sunt fără mine. Mă comport în spiritul curățeniei, dar curățenia nu este cu mine. În vis comandantul mi-a zis să scriu ceva despre cele 4 macarale. Eram cadet. Apoi...
Încrederea și non-încrederea
de razvan rachieriu
Non-încrederea stabilește relații între un complex de erori și un melanj de dezamăgiri prinse în jocurile comportamentale jalnice, creează conexiuni între incapacități grave de adaptare și complexe...
Bogdan Gagu - si iubirea din crepuscul
de Maria Prochipiuc
Poezia e singurul copil al Adevărului cu Minciuna: are firea tatălui, dar se îmbracă în hainele pe care le are de la mamă, pentru că lumea se bucură s-o vadă astfel. ( Nicolae Iorga) Bogdan debutează...
Suflu existențialist. "Târziu în labirint" de Marian Ruscu
de George Pașa
Târziu în labirint de Marian Ruscu (Fundația Culturală „Libra”, București, 2011) este o carte ieșită din canoanele de gen și specie literară, având, concomitent, și trăsături ale poemului în proză,...
Scrisul ca punere in scena
de Ionete Catalin
De ce scrie lumea? De ce scriu eu acum? Iata niste intrebari la care raspunsul se dovedeste a fi mult mai greu de gasit decit ar parea la prima vedere. Un lucru e sigur:raspunsul va fi gasit sub...
Despre fericire
de Steliana Fieraru
Iată ce spune un poet, al cărui nume îmi scapă, despre fericire: ,,Ani de-a rândul am colindat, am văzut munți și oceane, dar n-am fost in stare să văd frumusețea picăturilor de rouă Pe firele de...
poemul de mijloc (I)
de Cătălin Al DOAMNEI
între big brother și sfârșitul lumii viața se trăiește în demnitatea ultimei lumânări aprinsă de albrecht dṻrer la ora despre încovoierea cailor de zinc sub povara destinului o descriere în alb...
Liviu Nanu - în lungul drum spre sine
de Maria Prochipiuc
Unii oameni văd bine numai aproape: ei trăiesc doar pentru prezent. Alții văd bine departe, dincolo de ziua de azi. Liviu Nanu se mișcă dezinvolt și neconvențional, luând á la légére marile probleme...
Ștefania Oproescu: Patul nupțial al veșniciei
de Valeria Manta Taicutu
Într-un „posibil portret al poetului”, Ștefania Oproescu numește „nealinierea” și „febra” drept elemente structural esențiale, discursul poetic organizându-se cu detașare premeditată: „cîte un EU,...
Maria Pal: Măștile de opal
de Valeria Manta Taicutu
Ambiguitatea eu / tu nu pornește dintr-o empatie programată / studiată, ci din nevoia de a se privi pe sine ca pe altul. Jocul de cărți pe „un postav verde închis” devine un fel de ruletă rusească,...
Felix Nicolau: „Salonul de invenții”
de Valeria Manta Taicutu
Despre cărți se spune că au un destin al lor și că, mai devreme ori mai târziu, reușesc să ajungă, uneori independent de voința autorului, la cititorul care le așteaptă. Sunt cărți despre care ai...
Un legământ poetic al lui Ilie Viorel Stănică
de Dragoș Vișan
"Zarea în alb și negru" este un nou poem descriptiv, c-un discurs confesiv, de legământ literar al lui Ilie Viorel Stănică, el întorcându-se nu doar fictiv, ci și nonfictiv în lumea satului românesc...
