Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Îmi ajunge după o vreme. "20715 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
Jitariuc Calin RaresJR

Jitariuc Calin Rares

AutorAtelier

Nascut in 1978 am apucat sa gust putin si din placerile oranduirii de aur cat si din cele ale miraculoasei tranzitii.Ca scolarizare, primele 8 clase trec aproape normal cu mici incidente putin semnificative.Liceul il incep la un profil real (chimie-biologie),ca eveniment major imi pierd virginitatea la 15 ani si ajung sub un pat de unchi destul de furios. Clasa XI transfer la limbi straine, in primul trimestru sun exmatriculat din toate scolile din Romania cu drept de reinscriere anul urmator. Urmeaza un an plin de experiente literare si senzoriale deosebite, decid ca sunt prea mic si prost ca sa scriu desi o fac pe ascuns. Ma reinscriu la istorie-stiinte sociale unde termin liceul fara zgomot. Intru la regie-imagine film/TV, Universitatea Media Bucuresti. Intrerup in anul III din motive personale. Ma reinscriu anul urmator, dupa un sabbatical paroxistic termin scoala si cu voia lui Dumnezeu in 2007 februarie imi voi da si licenta. In prezent in urma unei perioade petrecute ca angajat...

3 poezii, 0 proze

George AllanGA

George Allan

AutorAtelier

Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.

2 poezii, 0 proze

voinea mirceaVM

voinea mircea

AutorAtelier

Imi place sa scriu,sa creez,sa vizualizez o lume a mea in cuvinte albe , negre , gri..nu conteaza.Inspiratia ma duce spre culmi cunoscute sau necunoscute si reusesc sa vad printre ganduri,printre gandurile mele.Fara dragoste si ura nu as putea face absolut nimik.Fara tine privitorule nu as putea ajunge la tine...

4 poezii, 0 proze

diaconu valentinDV

diaconu valentin

AutorAtelier

sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!

2 poezii, 0 proze

hose pabloHP

hose pablo

AutorAtelier

Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...

141 poezii, 0 proze

Gabriel MarcoviciGM

Gabriel Marcovici

AutorAtelier

pasionat de literatura, de muzica rock, participant la citeva concursuri literare pentru amatori.evidentiat de citiva profesori in timpul gimnaziului pentru interpretarea la pian a unor partituri de beethoven. in facultate am avut o mare sansa de a ajunge cercetator. in prezent ma chinui sa imi cresc cei doi copii rezultati dintr-un mariaja nefericit. pentru asta mai scriu citeodata poezii si le distribui prin metrou si prin autobuze. in timpul liber imi place sa ma uit pe fotografii vechi.

3 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

BS

Bangau Cristina Simona

AutorAtelier

hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...

1 poezii, 0 proze

Ioana DumitrachescuID

Ioana Dumitrachescu

AutorAtelier

M-am nascut intr-o zi calduroasa de vara in Oradea.Credeam in povesti cu zane si feti frumosi.Ei nu mai exista.Decat in carti,filme si in muzica.De aceea imi doresc sa ajung o scriitoare buna,Sa dovedesc ca dragostea exista.Nu doar in povesti!

1 poezii, 0 proze

ID

Ioana Dumitrachescu

AutorAtelier

M-am nascut intr-o zi calduroasa de 25 iulie in Oradea.De mica mi-au placut cartile si de mica am inceput sa scriu.Prima mea carte,Rex cainele erou.Din pacate aceea carte nu a fost scoasa niciodata dar atunci mi-am dat seama cat de mult imi place sa scriu.A urmat apoi,Dincolo de Viata,o carte in memoria unui prieten,care tot nu a fost scoasa dar e terminata si astept sa o lansez.Acum lucrez la un roman numit Si frumoasele plang, un roman de dragoste,ura si razbunare.Mai scriu pe blogul \"Blogul dragostei si sperantei\" si \"Monden West\" sub numele de jurnalista mondena.Imi doresc sa ajung o scriitoare celebra,scenarista si actrita, actoria fiind o alta pasiune mare a mea. ioanadumitrachescu@yahoo.com

1 poezii, 0 proze

Îmi ajunge după o vreme.

de Poșircă Răzvan Adrian

mie îmi ajunge o oră să-mi plâng de milă alții așteaptă 50 de ani să plângă pentru viață ei trebuie să moară câte 50 de ani pentru fiecare nu ajunge nimănui o oră să plângă pentru viață mie îmi ajung...

PoezieAtelier

Cararile vietii.. p 2

de ispas florin ciprian

Și pornește Ionuț cu sania prin toți mărăcinii și prin gardul uscat!. Dar nici eu nu sunt mai breaz!. Cobor pantă cu viteză apoi mă las încet în șanț cu sania peste mine. - Mi-au înghețat picioarele!...

ProzăAtelier

Ticăitul tăcerii rupte in doua

de Ionela Chitu

„ Rup tăcerea mea în două. Jumătate ți-o dăruiesc ție, cealaltă jumătate rămîne la mine. De vei vrea să-mi vorbești, rupe la rîndul tău, a ta jumătate de tăcere. Așa, voi ști că mă cauți și că mă...

ProzăAtelier

o după-amiază formolizată

de emilian valeriu pal

adevărul e că mă obișnuisem într-o complicitate plăcută cu ceilalți să nu ieșim din redacție. de cîteva luni documentam materiale doar prin telefon. uitasem ce poate să facă moartea din tine așa că...

ProzăAtelier

cînd crește, lumina îmi macină clipele

de Cristina Voicu

Călin visează un picior între taste altul în groapă oare ce soție să îmi aleg? să fie gălbie sau brună să aibă chipul limpede și ceasuri care ticăie la urechi? uite, poate i-au crescut maci pe tîmple...

Atelier

George Roca, un evadat din spațiul virtual, regăsit într-o poveste pe insula fericirii

de Gabriela Petcu

„Acolo, pe insula fericirii noastre este veșnic primăvară. Acolo suntem veșnic tineri și sănătoși și veseli și buni!” Septembrie. O dimineață cu soare blajin și culoarea începutului de toamnă arămie,...

Atelier

Moșul la București

de nicolae tomescu

- Treci ploaie călătoare/ că te-ajunge soarele/ și-ți taie picioarele/ cu un mai cu un pai/ cu sabia lui Mihai. Ăsta-i cântecul ce oprește ploaia și o duce departe. - Și unde o duce, moșule? - Acolo...

Atelier

grație

de Dacian Constantin

mai târziu am intrat alergând în apă și el după mine m-a scuturat de umeri mi-a dat o pereche de palme carnea mea ca de melc și apa care face semne strâmbe în jurul nostru nu pot să mă culc cu tine...

PoezieAtelier

Călătoria

de Gheorghiu Anamaria

Am întâlnit o lume. Este o peșteră ramificată în lumina lunii. Mintea-mi rătăcește prin ea uneori abia deslușind cotloanele întortocheate sub bătaia plăpândelor raze. Ne-am rătăcit de multe ori așa...

ProzăAtelier

Text disponibil

de Lavinia Micula

voi face greva foamei, a setei, a frigului de tine nu știu cîtă vreme mai am pentru asta mi-am făcut șuvițe cărămizii prospectul indică un număr de minute atît de puțin, îmi spun după care spălat și...

PoezieAtelier