Poezie
Pe atunci...
Brutarului Franți Kaluza
1 min lectură·
Mediu
Pe atunci..
Brutarului Franți Kaluza
Pe-atunci
luna avea rotunjimea proaspătă
a pâinii
câinele o vedea si o lătra
cerându-i să i se dea
copacul în care mă cățăram
scurmacii găinilor
gardul de nuiele
colbul în care alergam
desculț
îmi tot cereau
și le dădeam pâine
de la mine
din suflet
luau câte o firimitură
sau câte un dumicat
și cuibul de vrabie
și pipa stinsă demult
a bunicului
și fumul din horn
stelele toate, firește
mă dăruiam
și toate cele miroseau a pâine
iar eu mă lingeam pe dește
mama mirosea și ea
a pâine caldă și rumenă
pentru că inima ei bătrână
chiar asta era.
pe-atunci
fiind mic și prost
îmi ziceam că
pâine sunt
toate cele care au un rost
și-s bune
și-acum lucrul de care
cel mai mult mă mir
este că
pe-atunci
chiar și pâinea mirosea a pâine.
(Din ciclul “Jurnal liric simerian”)
001.919
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zoltan Terner
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Zoltan Terner. “Pe atunci....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zoltan-terner/poezie/1805450/pe-atunciComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.