Poezie
te sărutam plângând
1 min lectură·
Mediu
ne-am întâlnit
când tonurile de gri ale zilei
țiuiau în timpanele noastre și nicio cafea
nu ne putea încălzi picioarele ude în ghete
nici nu ne-am salutat, piepturile s-au întâlnit
ca doi nori de vară, pierduți în decembrie
care căutau cu disperare să fulgere nuclear
slabele strângeri de mână
am respirat unul în altul
inuman
mă sufocam cu pielea ta
până mi-am speriat îngerul
vrând să simt cum te iubește timpul
cum agită celulele, făcându-le să se omoare între ele
dar am găsit în porii tăi doar păsări
ce voiau să-și multiplice aripile
te sărutam plângând
până am curentat cerul
de parcă gurile erau prea mici pentru sărutul nostru
tremurând de tot ce am visat să avem vreodată
ne stingeam ochii și cearcănele
cu buzele
palmele răstignindu-se în crucea nopții
și-afară un copil zbiera
ninge ninge
iar noi, în casă
ne sărutam plângând
ca un îngrășământ pentru moarte
031.285
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zburlea Ariana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Zburlea Ariana. “te sărutam plângând.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14183229/te-sarutam-plangandComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BABABogdan Angelo✓La final, îmbibată în lacrimi, cu îngerul izgonit și cu copiii zbierând, abandonați pe afară, în zapezile de altădată, el i-a spus ei: M-am comportat ca un dobitoc. Te rog să mă ierți! Ea n-a zis nimic. Nu era nevoie. Nu era nici voie. Era doar 2.15 AM.
0
ZAStai linistit. :) Tempus omnia vincit!
0
BAPosibil. N-am de unde sa stiu asta. Timpul are efect doar asupra celor vii.
0