Poezie
noaptea fără lună
1 min lectură·
Mediu
amintirea ta -
o voce dintr-o melodie amețitoare,
ce pâlpâie odată cu lumânarea din mijloc.
atat de fin cântă,
ca untul pe pâine,
ca un spic de grâu singuratic
ce privește apusul
rănindu-mi mintea de durere
plâng și cu ea și cu ochii,
că m-am tot chinuit să-mi sap retina,
dar n-am uitat
cum se vedea luna din grădina de la munte
în casa ta mică de care erai mândru.
și toată natura, tot cerul nopții
s-a lipit cu salivă alcalină
de acea clipă care erai tu.
de ani de zile
te-am ținut ascuns în mine
ca pe-un ceas deșteptător cu alarma ruginită
acum mă bântui în fiece noapte,
pentru că miroase a Regine
a pielea ta pe chipul meu.
poate nu-mi dai crezare dar
aștept noaptea aia fără lună,
ca să mă pot așeza în pat lângă ultimul ales al vieții mele
fără să simt că sunt o curvă.
00653
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zburlea Ariana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Zburlea Ariana. “noaptea fără lună.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14181814/noaptea-fara-lunaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
