Poezie
Chipul neîntors
1 min lectură·
Mediu
Toate săruturile mării
Peste creștetul meu
Sunt de moarte -
Nu de viață, nu de-amor:
Sunt meschine și cumplite
Căci nu mă poartă nicăieri
Cînd cad – nici măcar în deșertăciuni.
Dacă o chem, își îndreaptă trupul
Înspre-al meu, dar nu și capul
Și-l păstrează pentru sine,
Să nu-i văd chipul prețios
Care nu se poate-abține
Să-mi sufoce buzele, plămînii
În clandestin
Cu mîngîierea unei zeițe sublime de apă,
Din care pe veci voi recita
Singur, agonic în gînd
Oarecare origini fataliste
De individ tribal.
001.516
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zburlea Ariana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Zburlea Ariana. “Chipul neîntors.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14139985/chipul-neintorsComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
