e soare

ceva din răsărit cade pe cearșaful șifonat un gugustiuc cântă într-o lacrimă încă nu e război dar e singurătate încă nu e foamete dar aud elicoptere în micul meu oraș de provincie oricum nu ai mai venit e soare și la baza militară tună cu gloanțe ibricul e gol și mă gândesc să las circul în spate sensul meu să fie o nouă gară un alt tip de mâncare picantă sau o limbă de pisică malteză să scriu la nesfârșit doar să nu scriu despre tine cel care nu a existat vreodată în afara bolii mele oricum nu aparținem nici vântului nici lumii