august 2050

din pat ascult un sunet de coarde undeva în piață se cântă folk cu vocea aceea de bărbat rănit sub un cer de august violaceu chemând toate animalele moarte în năvod și vocea se pierde în foșnetul serii pe plajă e frig răceala mării se adâncește întorcând pământul pe dos și ne atinge dincolo de piele aș sări din pat să rog acea voce nu mai cântați nu are rost. nu se potrivește sunt alții mai buni decât dumneavoastră nu mai cântați sunteți inutil sunet de coarde pe plajă asta ești atât a rămas din tine pentru mine