Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Am întrebat pe cineva cum arată sufletul meu

1 min lectură·
Mediu
și dacă ar fi să moară vreodată să fie o moarte instantanee, ca într-o implozie
ca un poem rupt din inima poetului preferat, iar el să nu simtă nimic despre acest transplant al durerii în timp ce trece în alt corp
și tot ce ai vrea să trăiești să se lipească de tine ca fantoma unei mirese îndrăgostite veșnic de mirele ei
și dragostea să treacă ca apa prin atomii din pietre
că nu există nimic în acest univers să nu fie numit
și fiecare nume a fost dat de către un înger făcut să iubească
până la sfârșitul timpurilor
eu scriu același poem de când m-am născut, precum mănânc în fiecare zi din aceeași bucată luminoasă de pâine, precum îmi imaginez cum se simte un sărut
pe buzele tale imaginare
și tare aș vrea să nu se mai sfârșească.
061.138
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
140
Citire
1 min
Versuri
10
Actualizat

Cum sa citezi

Zavalic Antonia-Luiza. “Am întrebat pe cineva cum arată sufletul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14173993/am-intrebat-pe-cineva-cum-arata-sufletul-meu

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@cont-sters-55051Cont șters
Sublim scris: ” ca un poem rupt din inima poetului preferat, iar el să nu simtă nimic despre acest transplant al durerii în timp ce trece în alt corp”

Ce mai,
să o citești pe Zavalic Antonia- Luiza e ca și cum te-ai scăpa la borcanul cu miere,
:)
0
Distincție acordată
@dragos-visanDVDragoș Vișan
Sau la cutia cu smântână, oala cu lapte covăsit. Vorba vine.

Mie îmi place tare mult acest poem în prima jumătate. Atunci când se simte o intensă vibrație, gândul la o moarte neașteptată, prin "implozia" cordului care mai și suferă fizic și sufletește, nefiind oricând liniștit.

Se întreabă filosofic, din titlu, despre (im)posibilitatea morții sufletului. Eul liric nu ține să supraviețuiască. Dar el poate supraviețui în memoria publicului ce-l îndrăgește.

Trecerea în "alt corp" nu ține decât de o transfigurare a autorului doar în eul liric de după moarte.
0
@cont-sters-55051Cont șters
”oala cu lapte covăsit”
fieți milă Doamne, :),
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
Nu-i un text rău, dar parcă sunt prea multe comparații (șase) într-un text relativ scurt. Sau, poate, ai mizat pe importanța acestui trop pentru aproximarea unor stări și expectanțe.
Mi-a plăcut mai mult imaginea „și fiecare nume a fost dat de către un înger făcut să iubească/până la sfârșitul timpurilor”.
0
@zavalic-antonia-luizaZAZavalic Antonia-Luiza
Maria,

îți mulțumesc enorm pentru cuvintele înstelate, mereu îmi bucuri inima.

Dragoș,

îți mulțumesc nespus pentru cuvintele luminoase și analiza dăruită textului meu, mă ajută (mult) să cresc.

Domnule Pașa,

vă mulțumesc mult pentru sinceritate, de meditat pentru textele viitoare.

Pe toți vă citesc cu drag și iau notițe de fiecare dată.
0
@nincu-mirceaNMNincu Mircea
umbra cailor trăgea umbra șaretei care ducea umbra mea ... poemul dvs mi-a amintit de Dostoievski.
0