Poezie
Las-o să doarmă
1 min lectură·
Mediu
cu vârful tălpilor înțepând cerul, iubește-i fiecare lacrimă ca o lume abia vărsată din coasta unui înger lăsat să sângereze nevăzut printre oameni.
Aș fi murit de o mie de ori fără să fi știut cine mi-a ținut respirația departe de moarte. Eram tânără și creșteam frumusețe. Iarba își făcea loc peste trupul meu, când ploua veneau păsări cu luna pe nori.
Nu voi ști niciodată cine mi-a sărutat fruntea în largul nopții, apoi s-a întristat lângă patul meu, iubind sfârșitul mai presus decât orice întrupare cu dragoste desăvârșită.
Când iubesc
Dumnezeu îmi face azimă din conturul inimii
și toată lumina acestei vieți se sfârșește în vene, departe.
031.128
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 6
- Actualizat
Cum sa citezi
Zavalic Antonia-Luiza. “Las-o să doarmă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14171323/las-o-sa-doarmaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DVDistincție acordată
Un poem pentru viața femeilor. Sunt imagini picturale, tropi ce se îmbină. Super!
0
ZAMaria Elena,
îți mulțumesc pentru cuvintele de apreciere și feedback-ul elaborat, ai absolută dreptate, o transformare întotdeauna implică un proces activ.
Dragoș,
îți mulțumesc din suflet pentru popasul înstelat, mă bucură enorm aprecierea ta.
Cu necântărită gratitudine amândurora,
Antonia
îți mulțumesc pentru cuvintele de apreciere și feedback-ul elaborat, ai absolută dreptate, o transformare întotdeauna implică un proces activ.
Dragoș,
îți mulțumesc din suflet pentru popasul înstelat, mă bucură enorm aprecierea ta.
Cu necântărită gratitudine amândurora,
Antonia
0
Superbă poezie Antonia!