Poezie
Ultimul corp
1 min lectură·
Mediu
De ce femeia asta,
așteaptă să-i pun lumânări, în fiecare colț
în care și-a înghemuit visele? A trecut peste iarna cea mai grea din tinerețea ei,
și iat-o, alergând, cu jumătate de inimă. Cealaltă jumătate i-a obosit.
Acum și-a legat iubirea,
ca o molie în care s-a uzat întunericul și zboară mai departe.
Nu mai are nicio teamă, tot ceea ce a fost scris despre ea, a uitat.
012.438
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
Zavalic Antonia-Luiza. “Ultimul corp.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14043159/ultimul-corpComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Împarți inima în două, o jumătate este activă și pulsează iubirea, când cealaltă jumătate a obosit și se culcă pe patul uitării, și invers.
Iubirea se ascunde de ură în crisalidă, așteptând să dispară disprețul, pentru a o deschide și a se transforma în fluture gingaș și sensibil.