Așteptând să fiu hrănit,
înăuntrul corpului divin,
paraziți ce aduc șfârșitul,
ceață ce învăluie lumina,
sfântă pierzând în născare.
Drept și indulgent privesc,
creând un nou
Gânduri te înconjoară ca vântul,
purtând adieri bolnave de vorbe.
Privește-ți soarta în treacăt,
slăvește-ți trupul în noapte.
Soare pierdut apoi în nori,
cucerit de măiastra lună,
îmbrățișat
Satisface-ți întunecata patimă,
căci acolo nu ești numai tu.
Ascultă în mijlocul nopții,
e timpul țipătului tău.
Ești singura bestie peste bestii,
privit ești de divinități mereu.
Ești singur
Urlete în copacii fără de frunze,
păienjeniș de moarte din pânze.
Sinistru peisaj de liniște profundă,
în umbra lunii e fața ta ce se afundă .
Lovitura aripilor tale din cavouri,
oase ce –s
Lacrimi din ochi atât de seci,
doar lacrimi din ochi...
Într-un pahar atât de naiv și rece,
ca și cum eu zac aici...
Greutatea ființei se înalță,
odată și pentru totdeauna...
Ferește-te de
Când mândru urlă vântul cu mânie
iar munții în ceață-s minunați,
Pământul pierde-n focuri cu trufie
făcând să pară, că totul a-ncetat.
Spre nemurire stau trufaș în noapte
uitând de gloria ce
Privind cu dușmănie la tine fară minte,
ei ling și apoi ațâță pe cei fără cuvinte .
Cum c-ar veni la tine ,cu daruri cu alinte,
dar tu ai privit în spate și ți-ai adus aminte.
Ești luat în
Sunt ochi tulburători în viață,
mi-e dor de ei , îi simt în ceață.
De sunt fantasme,oare în noapte,
mi-e dor de ele, ascult în șoapte.
Săruturi anoste, trecute-s aproape,
mi-e dor de ele ,
Iartă-mă că am compromis ,
tot ce-ai sperat să fie un vis,
că nu am privit în viitor,
regret acum și îmi e dor.
Iartă-mă iubirea mea,
că sunt îndrăgostit lulea,
indiferent, am fost
Fiecare rând ce-l voi scrie acum în noapte,
îl spun direct , auzind suspine și șoapte.
Mă ustură inima de atâtea cuvinte amare,
sufletul doare cerând alinare.
Destinul dând o șanșă , dorind să
Se vede iar ieșind,
pentru a doua oară...
Pământul din mare,
gingaș înverzit...
Cascadele iar cad,
vulturul acolo zboară,
și năpustind spre ape,
ia peștele de solzi
Am fost sacrificat din sânge,
prin demonizarea sufletului sfânt.
Un crucifix închinat mie,
o glorie ridicată de întuneric.
Puritate prin spada răului,
ce este înălțat spre cer,
rușine a
Privind atent la tot ce-a fost ,
eu am gândit că nu are rost,
să-mi amintesc pe când doream,
ce am pierdut , ce vreau să am.
Credeam pe-atunci că poate noi,
plecam gândind că amândoi,
Privesc în obscurități profunde.
Fantasmă în noapte ce tainic se ascunde.
Coșmaruri ce se arată în zare,
viclean în adâncuri ce patimi el are.
Omoară natura fără de chibzuire,
puternic
Nu am știut de acest defect,
crezând că totuși sunt perfect.
Nu îmi doream un viitor,
și tot speram a nu-mi fi dor.
Pașii din seara ce s-a stins,
au înghețat parcă în vis.
Nu am
ZC