xxx

două titluri de carte care au cumva un punct comun: \"invitația\" și \"întâlnirea\".
felicitări! e un pas foarte important. vă urez să aveți baftă după. e la fel de important, poate chiar mai important.

o epigramă cu gust dulce-amar. dar foarte reușită. felicitări!

mult succes duminică! Sunt convins că vei fi primit cum se cuvine. Îmi pare bine că dai dovadă de maturitate, uneori chiar mai multă decât noi. :)

citește-mi biografia. Este sonformă cu realitatea(chiar dacă am -20 fiindcă așa vrea mușchiul tău de editor). Acolo, printre altele, scrie că am deja niște referințe pozitive de la oameni grei din literatură, pe unii din ei chiar nu i-am întâlnit niciodată(și rău îmi pare...). Asta vizavi de ironia ta cu \"ieșitul din poezie\".
În al doilea rând mă bucur că încă mă citești. Știu că merit. Te-ai dat de gol, asta e :))
În al treilea rând, acela chiar este un text de \"personale\". Datorită ambițiilor tale (tot) personale nimeni nu mai poate face diferența fiindcă eu nu am voie să postez decât la această rubrică.

Pentru Toșa: Da, Claudiu, este vorba și de Gelozie în acest text al lui Sorin și nu numai... :) Asta-i viața bătrâne! Fiecare cu ce merită. :) Îți mulțumesc și ție fiindcă mă citești. Îmi pare sincer rău că nu ți-a plăcut personala mea.

De o mie de ori scuze Sorin! E trist că atunci când îți exprimi o opinie vizavi de un text și nu coincide cu cea a mai marilor acestui site ești pus la zid. Este foarte trist. Eu sper totuși că nu te-ai supărat pe mine. Pe curând!
CT

adevărul este că acest text suferă din toate punctele de vedere. L-aș putea numi un fel de mercurial. dacă poezia, mai nou, trebuie să trateze o problemă globală, aceea că Elena nu poate bea apă de la robinet :), atunci eu ies din poezie. Vreau să scriu altceva. Bancuri. Facem schimb Sorine? :) Deci: mi se pare jenant ca într-o poezie de 25 de versuri 20 să fie despre ceapă și despre apa care pute. Trebuia să găsești o \"chichiță\", de exemplu:
\"eu sug odată cu sucul dulce de mandarină frica ei de femeie\" sau \" mâine o să găsim în castronul de terci petice din halatele noastre nu-i așa petre o să ne găsim în castronul de terci propriile degete. pe petre îl doare burta. \"Scrisori din arcadia\" de O.Soviany, dacă mai era nevoie... Nu e de-ajuns să fii teribil trebuie să găsești și poezia pe undeva, nu? Sper că am fost destul de politicos și explicit mai ales că este vorba de tine SorIn. :) părerea mea este similară cu a lui Cristian. Nici pe departe de \"recomandate\". Dar parcă ar fi primul text... Și editorii sunt tot oameni. Când o fi Dumnezeu editor n-am să mai spun nimic.
Pe săptămâna viitoare! :)
CT

chiar nu vi se mai pare normal să fiți comentați și negativ?
Chiar nu vi se mai pare normal să mai aibă cineva și altă părere decât a voastră? E grav. Știți cum se numește asta, nu? te org să mai citești o dată comentariul meu(nu cel de la offtopic) și să mai analizezi încă o dată verbele de-acolo... hai că te ajut: \"Tu te înscrii în simbolistică dar caută, îndreaptă-te spre alte și alte simboluri altfel o să treacă numai Boba pe aici să-ți spună cât de remarcabilă este creația ta...\" asta ca să nu îmi mai răstălmăcești cuvintele cum vrei tu... vezi la ce timp e \"a trece\"

orașul. personificat într-un orb care bate cu bățul. imagini apocaliptice, care sunt exprimate crescendo. luptă interesantă pentru supraviețuire, frumos conturată: \"cine mănâncă pe cine...\" nerv. într-adevăr, nerv.

\"uneori le spuneam nori\" vine exact ca nuca-n perete acolo. de fapt tu vrei să ne sugerezi nouă, receptorilor, că erau nori și în acest mod nu faci decât să poluezi, să fie artificial... aș scoate versul acela de urgență.(dacă ar fi poezia mea, o utopie, nu? :)
și mai e ceva :) m-ai cam aburit cu nordul ăsta. îl foloseam și eu acum un an tot așa la nesfârșit până mi-a zis cineva, în particular, ce-i drept, \"Bă, tu nu mai știi și alte puncte cardinale? \":) și m-am lecuit. Tu te înscrii în simbolistică dar caută, îndreaptă-te spre alte și alte simboluri altfel o să treacă numai Boba pe aici să-ți spună cât de remarcabilă este creația ta. Să nu crezi că nu mi-a plăcut. Dar eu am ținut să știi ce anume m-a sâcâit.
De spirale nu mă iau fiindcă știu că nu poți respira fără ele-ela. :)

asta ar fi părerea mea. atunci când un vers te lasă fără respirație nu mai știi de ce s-a întâmplat așa. a reușit să mă transfere în alt spațiu. imagistica de exceptie. am fost acolo. bun.

Adrian, trebuia să vii cu toate datele. Ai venit doar cu propoziția în cauză. Unde e restul? Să-l caut eu pe internet?
Una peste alta sunt de acord că rezolvările subiectelor n-ar trebuie să fie disputate(discutabile) tocmai de aceea înțeleg că nici nu mai contează ce și cum. Se induce confuzie. O stare de fapt, ca în orice domeniu: Incompetență și Abrambureală. Te rog să-i spui \"micului tău om\" să-și păstreze calmul. Mai e un an. :)

tu ar trebui să scrii în fiecare dimineață câte o poezie ca asta. va fi soare.

cu visele n-o să poți face niciodată afaceri. sunt ca braga. încearcă numai cu vodcă. obții tot ce vrei. și cearcăne și vise și porumbei la cap.

un vis care se împletește cu realitatea. poezia ta își păstrează izul romantismului clasic, dulceața lirică din vers care se pierde pe zi ce trece în neant. m-a cucerit de-a dreptul prima strofă. este excepționala! mi-a plăcut ideea de a dormi numai să o visezi pe ea.
același CT

dar de ceva timp am constatat că noi doi, Cosmin, vorbim limbi diferite. Mă refeream la cu totul altceva când vorbeam de obiectivitate. Am subliniat chiar la sfarșit că Silvia merită un astfel de eseu. Într-un eseu nu este neapărată nevoie să scrii despre părțile negative ale unei opere. Era vorba despre o altă nuanță a obiectivității. Din nou simt nevoia să remarc profesionalismul autorului acestui eseu. Mă opresc pe-aici...

eu aș fi ales \"vibrațiile oamenilor fuck liniștea\". plec liniștit de aici cu versurile care m-au cucerit:
\"azi dorm mult mai bine în numele tău
de planetă în formare\" și \"inima se desprinde
din mine/ leneșă...\"

mi-e greu să cred în obiectivitatea acestui eseu. eseul în sine nu poate fi așezat în aria obiectivității. totuși remarc profesionalismul de care dai dovadă. de astfel de critici literare vorbeam eu cu ceva vreme în urmă c-ar avea nevoie această comunitate. nu chat, nu ping-pong, nu gratuități. deși nu-s deloc pe roze cu autoarea în cauză nu mi-e deloc greu să afirm că este absolut îndreptățită să primească astfel de aprecieri, astfel de exegeză.
La cât mai multe eseuri și critici literare! sunt mai mult decât reușite. avem nevoie de ele.

până la urmă împăcarea cu lumea înseamnă împăcarea cu sine. o viață nedigerată, un nod gordian, chiar la pantofi fiind, sunt elementele care justifică nevoia de pace. e trist să-ți găsești sfârșitul fără a-ți fi reglat cumva conturile cu viața. un mesaj adânc, o poezie care se termină cu(în) ton ironic.

de fapt versul tău a rămas blocat într-un trecut cu cretă și scaune. desigur, de aici nu putea lipsi Lumina.
același CT

eu am sesizat și câteva urme aproape șterse, șterse cu voia autoarei, desigur, de erotism. un erotism pe care-l descoperim în ton alb și în ton negru. \"cearceafurile\", \"atingerea\", \"buza\", \"mărul cunoașterii\" sunt elementele care m-au condus spre această idee.
fără îndoială versul :\"împreună dezgropăm sâmburele îngropat de viu
în mărul cunoașterii\" are o greutate lirică de invidiat.
pe curând

Adrian, îmi pare rău că nu pot fi acolo. Merită! Felicitări și la mai multe!