Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cu trup și suflet

1 min lectură·
Mediu
într-un fotoliu-scoică,
roșu,
pe valul unei melodii...
mă joc cu gândul...
mă văd în copilărie...
atingând razele soarelui.
zâmbind, cu pieptul...
eliberându-mi sufletul,
pe alba cărare...
pași de înger trimis
în lume...
să învețe din singurătate.
verbul „a dispare”...
zâmbind, cu pieptul...
un dans pe alba cărare,
cu sufletul...
12 ianuarie 2009, 14:17
011.384
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
53
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

voiculescu daniela. “Cu trup și suflet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/voiculescu-daniela/poezie/1817991/cu-trup-si-suflet

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

O poezie de bună intenție, cu două versuri deosebite, surprinzătoare : „mă joc cu gândul” și „zâmbind cu pieptul”. Ar mai trebui lucrat în a doua jumătate, oarecum ambiguă, în tandemul suflet-înger. Apoi versul „mă văd în copilărie…” încurcă, eu l-aș scoate. „alba cărare” este perspectiva, un simbol necesar, pus acolo unde era nevoie. Aveți dreptate că se învață „din singurătate”, „pe valul unei melodii…”
0