Inimă, pur și simplu!

trecând peste... statui și oameni, artificii și avalanșe, cărămizi și oseminte... timpul numără și strâmba lașitate, și falsa conjunctură, și trădarea iubirii... atunci când știi că telenovela timpului vrea să te ducă de nas... te trezești singur! uitându-te la nemărginirea cerului și recitând Nichita Stănescu! până îți scoți inima din piept și o pui să privească zmeul în formă de pasăre... cum își sacrifică puțina viață, pentru un zbor! să învețe râsu\' plânsu\'! și-i mai reciți o dată poezia preferată! ca să nu uite niciodată... inimă pe toate fețele! 31 martie 2009, 18:52