Poezie
Existente
1 min lectură·
Mediu
Erau castanii înfloriți, era și mintea ordonată,
Era o primăvară
prea predestinată
unui suflet pur, neliniștit.
Era o lume dureroasă, cu vechi cuvinte și noroi,
Era o primăvară!…
Eram noi
Încătușați în cerul albăstrit.
Eram noi trei, în lumea cruntă și uitată
Era în primăvară.
Ce apă verde și lăsată
Cădea în valuri peste noi!
001.260
0
