Despre invazia nefastelor lăcuste
(257)
Ca niște câini-lup, cu ochii roșii, hămesiți aleargă, cu limba scoasă, candidații la marea ...ciozvârtă a milei maselor; după ce prostimea îi scarpină pe
Despre mine și despre anotimpuri
(1)
În tot ce mă înconjoară îmi caut propriu-mi suflet; mă bucur nespus de mult când mă regăsesc într-o adiere de vânt discretă care înfioară frunze abia ițite la
Ploua în vis
Gonit de-un lup hapsân
alerg spre neștiutul hău
mă gândesc
să mă opresc
ca să-mi trag sufletul
și să mai privesc în urmă
dar îl aud în urma mea
gâfâind sinistru
Despre menirea unui prost
(254)
Rostul unui prost este să fie stingheritor…
Un om cu bun-simț, cu tact, își dă seama dacă este binevenit sau dacă îi plictisește pe cei din jur și știe să dispară
Singurătatea – ce este singurătatea?... Mie mi se pare că este o stare sufletească cu puternice rădăcini în gene, greu sau chiar imposibil de eradicat.
Dacă se întâmplă să o ai în suflet, fugi de
Unui ram
de salcie pletoasă
mângâiat de reci adieri
primăvara capricioasă
dăruiește
un sărut pe furiș
sub formă de fragedă frunzișoară
… Sub soarele de prier
salcia toată
freamătă.
Toamnă –
lumini
arome
amintiri...
Alaiuri de nopți tot mai multe
ies din ascunsele cotloane
acoperind zilele
și visele mele din pădurile sihastre
peste care
de mult se așternură
frunze
Somn
Copleșit de neliniști
un somn,
și-un dor de somn,
mă mistuie-ncontinuu,
în acest adânc de codru
atât de bântuit de fiare.
Treaz sunt, oare,
sau adormit?
... Treaz sunt
Privesc neputincios
cum primăvara
trece-n vară…
După o scurtă ploaie,
ceața se risipește.
Peste merii în floare,
lumina se revarsă
triumfătoare
în puzderii de stropi de
În această dimineață
în ograda mea
ninge cu stihuri albe
peste scorușii
rămăși cu niscaiva boabe roșii
nemâncate de mierle
iubitoare de versuri hibernale
punctate cu grăunțe roșii
vegetale.
Zădărnicie
Motto: Pacea nu poate veni decât de dinăuntru (Isihast)
În fuga mea
disperată
în camera
înecată în beznă
în care de o viață
caut cu îndârjire
pisica cea neagră
opresc
VF