Poezie
Povara
1 min lectură·
Mediu
Trecură ploi și vânturi…
⃰
Pe fagul singuratic,
din poiana-ndepărtată –
o frunză solitară
printre golașe ramuri.
⃰
Când primul fulg de nea
sosi în palma frunzei,
fiindu-i grea povara,
căzu cu fulgul în brațe
de ramuri mângâiată.
⃰
O rază aurie
zărind chircita frunză,
în care fulgul sta ascuns,
veni să o dezmierde.
Neaua înfiorată,
în căușul frunzei gazdă,
se prefăcu în apă,
alunecând în iarba
în care frunza poposise.
⃰
Sosi din nou
rafala cea de gheață
ca frunza să o salte
spre a o purta în van
printre golașe ramuri
de arbori adormiți.
001863
0