Vlad Drăgoi

ce-i drept, mizez mai mult pe expresivitate, decat pe \'forma corecta\', care uneori poate lua din sonoritatea unei secvente (nu numai in textele mele).
imi pare rau daca va agaseaza stilul, insa prin toate prin care (zic eu ca..) am trecut, parca parca am simtit cum ca cel de fata ar fi ceva mai accesibil, mie, ca autor, si nu ca lingvist sau expert in stiluri si-n scoli aferente.
cat despre profunzime, d-le pasa, sa zicem doar ca au facut-o, si inca o fac altii, poate mult mai bine decat mine :) profunzimea de aici tine (si tinde spre) mai mult de domeniul fictiunii (nu total utopica, si nu total personala) in pofida faptului cum ca ar putea fi vreodata aplicata cotidianului in care noi traim si cu care suntem obisnuiti.
mersi de vizita si de commenturi. ( da, elena, si tie :) )

e bine daca zici tu ca pare real. reala o fi conditia astora din mina... in rest vorba ta, textul e mai mult o femeie cu forme imposibile, decat o realitate oarecum usor de atins. un tablou.

mersi de comment si de stea (jeane)

pai te opresti, dar din cate vad eu, te opresti direct la sfarsit :)). mai in gluma, mai in serios, si in esenta, poemul e, pe langa un (fel de) elogiu adus lui cartarescu (caci l-am intentionat drept elogiu), si o tentativa de ilustrare in stil propriu a incercarii poetului (in general tanar) de a se sustrage provincialismelor de tot felul. mai succint, in ceea ce priveste o justificare/un comment cat de cat inteligibil, n-am putut fi.
mersi de vizita si de faptul ca ai reusit sa rezisti pana la sfarsit :)

asta îmi place. asta e mișto. are cap, are trup și are coadă cu final care-ți sună pur și simplu în minte și-n ureche (și-ți rămâne în respectivele organe). ai imagini tari, andrei băiatule.

semnat, ăla cu georgiana ;)

(încă un bis pentru final)

hai ca a fost frumos :). tot asa si in continuare...

multumesc de vizite & aprecieri.
intr-adevar, cum au sesizat si leonard, si catalin, s-ar putea (zic \'s-ar putea\' pentru ca inca nu sunt sigur - nu sunt sigur datorita metodei mele de rescriere a poemului, metoda care in opinia mea de autor care in momentu ala nu primeste indicatii de la nimeni, ma determina sa cred cum ca textul ar fi \'desavarsit\' odata ce a fost scris si rescris de vreo 2-3 ori - o data in agenda, odata modificat in timpul transcrierii pe virtual, si produsul final) ca o aerisire sa fie necesara pe-alocuri. tin cont de asta. sper sa se simta pe viitor... la vreo editare ceva :))

e o evocare pura a unei amintiri familiale. dar imi place interpretarea ;) (futaiul e mai jos)

multumesc pt instiintare dom profesor. inlaturat pleonasmul.

iulian, zi si mie unde ai sesizat ceva subliminal (serios vorbesc)

sa traiesti. o sa tin cont la revizuirea pentru publicarea volumului :)

mersi de comment. in general optez pentru sonoritate. adica daca ai auzi-o din gura mea sunt sigur ca ar parea si mai coeziva :). incerc sa ma pun in pielea cititorului dar poate uit de el pe parcurs. indica-mi si tu o secventa de text care nu ti-a sunat prea concis, sa ma lamuresc si eu ce si cum si sa vad ce-i de facut.

da ramane intre noi ca ma prinde si ma leaga si ma taie (nea mitica facator de paturi si fotolii)

pt felix nicolau: joi, pe 27. si sper sa mai fie, ca e din 2 in 2 saptamani.

pt andu moldovan: mie-mi spui...

o combinatie intre ion pillat si barbu... not bad at all. in directiile de azi, e tot mai greu pentru poeziile de acest tip, sa placa. insa mestesugul e de partea ta.

vreau sa te felicit pentru premiul castigat in cadrul concursului editurii lumen, si in caz ca ai putin timp la dispozitie pentru un veleitar, m-as bucura sa ma contactezi, pentru niste lamuriri legate de publicarea volumului individual, pe adresa mea de messenger ( enterfargo@yahoo.com )

numai bine